Medalia 125 de ani de la înființarea Școlii Normale “Alexandru Vlahuță” Bârlad

  

            În 1870, la Bârlad, s-a înființat Școala Normală de Învățători “Principele Ferdinand”. De-a lungul timpului aceasta a purtat mai multe denumiri, printre care amintim Școala Normală Bârlad, Liceul Pedagogic “Alexandru Vlahuță” (1970-2011), iar în prezent Liceul Pedagogic “Ioan Popescu”, dupa numele celui care a pus bazele învățământului pedagogic la Bârlad și a fost primul director al școlii.

Cu prilejul împlinirii a 125 de ani de la înființare, Secția Bârlad a S.N.R. a emis o medalie aniversară.

Aversul medaliei îl prezintă pe Alexandru Vlahuță din profil, cu fața orientată spre dreapta, în partea stângă sunt trecuți anii de viață pe două rânduri 1858/1919, iar sub bust este semnătura scriitotului. În exergă este gravat în excizie 125 ANI DE LA INFIINTAREA SCOLII NORMALE “AL. VLAHUTA” BARLAD și în partea de jos 1870-1995.

Pe revers întâlnim bustul pedagogului și omului de cultură Ioan Popescu, cu privirea ușor spre stânga, încadrat de anii între care a trăit, 1830 și 1901. Circular avem legenda IOAN POPESCU DASCAL SI INTEMEIETORUL SCOLII NORMALE DIN BARLAD. În partea inferioară a fost gravat numele emitentului acestei medalii SNR BARLAD.

Medalia este opera a doi gravori, aversul este realizat de Vasile Gabor, a cărui semnătură este deasupra umarului drept al lui Alexandru Vlahuță și reversul de Maximilian Fetița, care se semnează în sub bustul lui Ioan Popescu, în dreapta. Realizată din tombac, cu diametrul de 60 mm, medalia a fost emisă intr-un număr de 100 de bucăți, din care 10 au fost argintate.

Costel Oportov

 

Monedele jubiliare de argint din 1906

MONEDELE JUBILIARE DE ARGINT DIN 1906

 

                                  PROF. MARIAN BOLUM-BÂRLAD

 

 

     Cu ocazia sărbătoririi a 40 de ani de la urcarea pe tron a regelui Carol I (1866-1914), a fost realizat un set de monede cu următoarele valori: 1 leu, 5 lei, 12 1/2 lei, 20 lei, 25 lei, 50 lei şi 100 lei¹.

     Monedele de 1 leu şi 5 lei au fost realizate din argint. O parte din argintul acestor monede provine din piesele uzate şi retrase din circulaţie în perioada anterioară. Aceste mone­de, chiar dacă au fost jubiliare au circulat efectiv, fiind folosite în schimburile comerciale curente.

     Monedele de: 12 1/2 lei, 20 lei, 25 lei, 50 lei şi 100 lei au fost realizate din aur. Aceste monede au fost tezaurizate sau au fost integrate colecţiilor numismatice din epocă.

 Pe monedele de 1, 5, 20 şi 100 lei apar efigiile domnito­rului Carol I din 1866 şi a regelui Carol I, după 40 de ani de domnie².

 

   

                                                            1 leu 1906

 

Diametru: 23 mm. Greutatea: 5 g. Metal: argint 835‰, cupru 165‰. Margine cu zimţi. Cerc perlat exterior. Tiraj: 2.500.000 exemplare. Monetăria Bruxelles³.

Avers: efigia regelui spre stânga, inscripţia CAROL I REGE AL ROMÂNIEI, iar între două stele anii 1866-1914. Sub gât sunt iniţialele gravorului A.M.

Revers: efigia domnului spre stânga, inscripţia CAROL I  DOMNUL ROMÂNIEI, iar între două stele, valoarea no­minală 1 LEU. Sub gât este imprimat numele gravorului, A. MICHAUX.

                                                              5 lei 1906⁴

 

Diametru: 38 mm. Greutatea: 25 g. Metal: argint 900‰, cupru 100‰. Margine cu zimţi. Cerc perlat exterior. Tiraj: 200.000 exemplare. Monetăria Bruxelles.

Avers: efigia regelui spre stânga, inscripţia CAROL I REGE AL ROMANIEI, iar între două stele, anii 1866-1914. Sub gât sunt iniţialele gravorului A.M.

Revers: efigia domnului spre stânga, inscripţia CAROL I DOMNUL ROMANIEI, iar între două stele, valoarea no­minală 5 LEI. Sub gât este imprimat numele gravorului, A. MICHAUX.

     Datorită graficii deosebite şi a scopului pentru care au fost realizate, aceste monede sunt apreciate şi astăzi de co­lecţionari.

 

Note:

 

1.    Octavian Iliescu, Paul Radovici, Monetele României, Edi­tura Enciclopedică, Bucureşti, 2004, p. 41-42.

2.    Mihai Mureşan, Monede comemorative româneşti 1867-1989 în Colecţionarul român, nr. 12, decembrie 2007.

3.    George Buzdugan, Octavian Luchian, Constantin Oprescu, Monede şi bancnote româneşti, Editura Sport Turism, Bucu­reşti, 1977, p. 261.

4.    http://romaniancoins.org/ro5lei1906.html

 

 

 

Al VIII-lea Simpozion de Numismatică Bârlad 1991

 Materiale din arhiva Florian Pricop.

Expoziție aniversară Alexandru Ioan Cuza - 201 ani de la naștere

MONEDELE DIN CUPRU-NICHEL REALIZATE ÎN TIMPUL DOMNIEI REGELUI CAROL I

 

MONEDELE DIN CUPRU-NICHEL REALIZATE ÎN TIMPUL DOMNIEI REGELUI CAROL I

 

                                  PROF. MARIAN BOLUM-BÂRLAD

 

Anul 1900 a fost un an bogat în emisiuni monetare. Monedele de 1 ban, 2 bani de aramă și cele de 1 leu, 2 lei de argint păstrează aceleași caracteristici ca și emisiunile ante­rioare (pe avers efigia regelui Carol I, iar pe revers, stema României). Emisiunea de argint de 50 bani păstrează pe avers efigia regelui, însă pe revers, prezintă tema folosită la monedele de 1 leu 1870 sau la monedele de 50 bani bătute, începând cu anul 1884 (între două ghirlande valoarea nomi­nală și milesimul). În același timp, apare o emisiune mone­tară cu valoarea nominală de 20 bani, iar piesele de 10 și 5 bani au o nouă grafică¹.

     Fabricarea monedelor de 5 bani, 10 bani și 20 de bani a fost reglementată prin Legea pentru baterea de monede divi­zionare din nichel și rebaterea monedelor de argint din 5/18 aprilie 1900, Legea pentru înlocuirea monedei de bronz prin monede de nichel din 8/21 aprilie 1905 și Legea pentru re­tragerea din circulație a monedelor de nichel de 5,10 și 20 bani bătute în virtutea legii sancționată cu decretul nr.1426 din 21 martie 1900, autorizarea barerii de monedă de nichel găurită în valoare de 20, 10 și 5 bani, demonetizarea unei candități de monedă de aramă de 2 bani și 1 ban 1900 din 24 februarie /9 martie 1906 ². Chiar dacă în aceste legi se precizează că monedele sunt fabricate din nichel ponderea principală in cadrul aliajului folosit o are cuprul.

 

                                                          5 bani 1900

Metal: cupru 750 ‰, nichel 250 ‰. Muchie netedă. Di­ametru: 19 mm. Greutate: 3 g. Monetăria: Bruxelles. Tiraj: 20.000.000 de exemplare ³.

Avers: în plan central coroana regală și milesimul 1900. Cunună împletită din ramuri de laur şi de stejar. Cerc perlat exterior.

 Revers: deasupra /ROMANIA/, în centru valoarea no­minală /5/, iar dedesubt între două puncte /BANI/. Cerc perlat exterior.

Această piesă are o variantă la care globul și crucea de deasupra coroanei sunt înclinate spre dreapta.        

                                                         10 bani 1900

Metal: cupru 750 ‰, nichel 250 ‰. Muchie netedă. Di­ametru: 22 mm. Greutate: 4,5 g. Monetăria: Bruxelles. Tiraj: 15.000.000 de exemplare ⁵.

Avers: în plan central coroana regală și milesimul 1900. Cunună împletită din ramuri de laur şi de stejar. Cerc perlat exterior.

  Revers: deasupra /ROMANIA/, în centru valoarea nomi­nală /10/, iar dedesubt între două puncte /BANI/. Cerc perlat exterior.        

                                                           20 bani 1900

Metal: cupru 750 ‰, nichel 250 ‰. Muchie netedă. Di­ametru: 25 mm. Greutate: 7 g. Monetăria: Bruxelles. Tiraj: 2.500.000 exemplare ⁶.

Avers: în plan central coroana regală și milesimul 1900. Cunună împletită din ramuri de laur şi de stejar. Cerc perlat exterior.

     Revers: deasupra / ROMANIA/, în centru, valoarea no­minală /20/, iar dedesubt între două puncte /BANI/. Cerc perlat exterior.

La această piesă există două variante, diferența dintre ele fiind dată de ornamentația diferită de pe cercul coroanei⁷.

     Emisiunea monedelor divizionare de cupru-nichel este reluată în anii 1905 și 1906. Pentru a se evita confundarea lor cu monedele de argint aceste monede prezintă o perforare în partea centrală. În același timp putem constata că moda unor astfel de piese a ajuns destul de repede și la noi, în con­dițiile în care primele monede perforate de cupru-nichel din Europa au fost bătute în Belgia, în anul 1901.

     Monedele de 5 bani, 10 bani și 20 de bani bătute în anul 1905 au fost realizate la monetăria din Bruxelles, în timp ce piesele cu valori similare din 1906 au fost realizate la aceeași monetărie cât și la monetăria din Hamburg (pe aceste piese este imprimată sigla monetăriei, litera / J/).

 

           

                                                          20 bani 1905

Metal: cupru 750 ‰, nichel 250 ‰. Muchie netedă. Di­ametru: 25 mm. Greutate: 6 g. Monetăria: Bruxelles. Gravor: A. Scharff. Gravor Tiraj: 2.500.000 de exemplare. Perforare centrală ⁸.

Avers: deasupra coroana regală, iar dedesubt eșarfă cu inscripția /ROMANIA/. Cerc perlat exterior.

     Revers: Deasupra valoarea nominală /20 BANI/, două semne pentagonale, iar dedesubt milesimul 1905. Cerc perlat exterior.

Piesele cu aceeași valoare nominală realizate în anul 1906 au aceleași caracteristici, cu excepția variantei realizată la monetăria Hamburg, care prezintă pe avers, sub eșarfă, sigla /J/.

        

                                                        10 bani 1905

Metal: cupru 750 ‰, nichel 250 ‰. Muchie netedă. Di­ametru: 22 mm. Greutate: 4 g. Monetăria: Bruxelles. Gravor: A. Scharff. Tiraj: 10.820.000 de exemplare. Perforare centrală⁹.

     Avers: deasupra, coroana regală, iar dedesubt eșarfă cu inscripția /ROMANIA/. Cerc perlat exterior.

Revers: deasupra valoarea nominală /10 BANI/, două semne pentagonale, iar dedesubt milesimul 1905. Cerc perlat exterior.

Piesele cu aceeași valoare nominală realizate în anul 1906 au aceleași caracteristici, cu excepția variantei realizată la monetăria Hamburg, care prezintă pe avers, sub eșarfă, sigla /J/.

       

                                                             5 bani 1906

Metal: cupru 750 ‰, nichel 250 ‰. Muchie netedă. Di­ametru: 19 mm. Greutate: 2,5 g. Monetăria: Hamburg. Gra­vor: A. Scharff. Tiraj: 17.000.000 de exemplare. Perforare cen­trală ¹⁰.

Avers: deasupra coroana regală, iar dedesubt eșarfă cu inscripția /ROMANIA/. Cerc perlat exterior.

     Revers: deasupra valoarea nominală /5 BANI/, două semne pentagonale, iar dedesubt milesimul 1906. Cerc perlat exterior.

Monedele cu aceeași valoare nominală realizate la mo­netăria Bruxelles, atât cele din anul 1905 cât și cele din anul 1906 au aceleași caracteristici, însă nu prezintă pe avers, sub eșarfă, sigla /J/(semnul distinctiv al monetăriei din Hamburg).

     Piesele de 5 bani, 10 bani și 20 bani din anul 1900 folo­sesc metale noi și o nouă grafică, un nou model care le indi­vidualizează printre monedele din timpul regelui Carol I, la fel ca și monedele cu valori similare fabricate în anii 1905-1906.

 

Note:

 

1.      Ioan Dogaru, Catalogul monedelor şi bancnotelor româ­neşti emise în perioada 1853-1977, Bucureşti, 1978, p. 20.

2.      Aurică Smaranda, Lista cronologică a legiuirilor cu privire la emisiunile monetare în România în Buletinul Societăţii Numismatice Române, anii LXX-LXXIV (1976-1980), nr.124-128, Bucureşti, 1981, p. 413.

3.      http://transylvanian-numismatics.com/portal/modules/AMS/ article.php?storyid=52

4.      Erwin Schäffer, Bogdan Stambuliu, România proiecte, probe monetare, și catalogul monedelor emise, vol. I, Gale­ria numismatică, București, 2009, p. 237.

5.      http://transylvanian-numismatics.com/portal/modules/ AMS/article.php?storyid=52

6.      George Buzdugan, Octavian Luchian, Constantin Oprescu, Monede şi bancnote româneşti, Editura Sport Turism, Bu­cureşti, 1977, p. 260.

7.      Erwin Schäffer, Bogdan Stambuliu, op.cit., p. 238.

8.      http://www.allnumis.ro/moneda/romania/20-bani-1905-806

9.      http://romaniancoins.org/ro10bani1905.html

10.  Octavian Iliescu, Paul Radovici, Monetele României, Edi­tura Enciclopedică, Bucureşti, 2004, p. 41.