Medalia comemorativă "Ardealul nostru"

                            MEDALIA COMEMORATIVĂ „ARDEALUL NOSTRU”

 

                                              PROF. MARIAN BOLUM-BÂRLAD

 

Prin Legea nr.655 din 23 decembrie 1944, publicată în Monitorul Oficial nr.298 din 23 decembrie 1944, Ministerul de Finanţe a fost autorizat să contracteze prin subscripţie publică un împrumut intern cu o dobândă de 5 % pe an, rambursabil în 6 ani. Împrumutul Refacerii Naţionale era destinat „să uşureze dificultăţile monetare de trezorerie ale statului şi să acopere cheltuielile României, care au rezultat în urma încheierii Convenţiei de armistiţiu cu Puterile Aliate din 12 septembrie 1944” ¹.

Valoarea nominală a titlurilor era de 5.000 de lei, 10.000 de lei, 50.000 de lei, 100.000 de lei şi 500.000 de lei. Subscripţia a fost lansată la 8 ianuarie 1945 valoarea totală nefiind limitată (precizările ulterioare vor stabili însă limita împrumutului).

Deoarece împrumutul nu era foarte atractiv, inflaţia în­cepuse să se manifeste din ce în ce mai mult, s-a hotărât ca cei care contribuiau cu cel puţin 50.000 de lei la împrumut să aibă şi dreptul să cumpere, cu 15.000 de lei, o medalie de aur „Ardealul Nostru”. Medaliile comemorative au fost bătute de Monetăria Statului şi au fost puse în vânzare de Ministerul Finanţelor, care a cumpărat aurul respectiv de la Banca Naţi­onală a României.

Punerea în circulaţie pe scară largă a unei piese de aur reflectă preocuparea autorităţilor române de a tempera infla­ţia dar şi de a pune la adăpost o parte din rezervele ţării prin dispersarea către populaţie a unei cantităţi de metal preţios (peste 6500 kg ceea ce reprezenta 2.5% din cantitatea deţi­nută de Banca Naţională a României) în condiţiile în care ţara se afla practic sub ocupaţie sovietică, iar în cercurile politice româneşti circula bănuiala că sovieticii s-ar gândi la rezervele de aur ale Băncii Naţionale a României pe care ar fi putut să le ia cu titlul de „despăgubiri de război”.

Raţiunea oficială a emiterii acestor medalii comemora­tive a fost precizată de Ministerului Finanţelor în expunerea de motive la lege: „pentru a încrusta evocator ziua dezrobirii Ardealului de Nord şi pentru a transmite şi a moşteni din generaţie în generaţie amintirea concretă a acelor pagini de istorie”².

Pentru a amplifica impactul emoţional, prin conţinutul în aur, dimensiune şi greutate, medaliile erau aproape iden­tice cu piesa de aur de 20 de franci (în ultimii ani ai secolului XIX şi în prima jumătate a secolului XX, pe teritoriul Ro­mâniei au fost populare monedele de aur franceze de 20 de franci, populaţia fiind obişnuită cu acest tip de monedă) şi cu piesa de aur de 20 de lei emisă prima dată în 1868 (faţă de me­dalie exista o mică diferenţă de greutate, moneda de 20 de lei având 6,45 grame). Monedele franceze au avut imprimate efigia împăratului Napoleon al III-lea sau, în perioada repu­blicană, cocoşul galic, ceea ce a făcut să apară la noi denu­mirile populare de „napoleoni” sau „cocoşei”.

 

   

                                 Medalia comemorativă „Ardealul nostru” ³

 

Medaliile sunt fabricate din aliaj de aur si cupru. Titlul aliajului este 900 la mie aur, cu o toleranţă de +/- 2 la mie, putând varia de la 898 la 902 la mie. Diametrul medaliei este de 21 mm, cu o toleranţă de +/- 0.50 mm, putând varia intre 20,95 si 21,05 mm ⁴.

Greutatea unei medalii, este de 6,55 grame, cu o tole­ranţă de +/- 2 la mie, adică poate varia între 6,5369 şi 6,5631 grame ⁵.

Aversul medaliei reprezintă efigiile Regelui Mihai I, a Regelui Ferdinand I, ambii purtând cască de război şi efigia lui Mihai Viteazul, purtând căciulă (caracteristică voievo­dală).

Efigiile sunt din profil, suprapuse şi îndreptate înspre stânga. De jur împrejurul efigiilor se afla gravat, cu litere majuscule, textul: „Ardealul nostru” şi anii „1601, 1918, 1944”. Portretele sunt încadrate intr-un cerc subţire în relief⁶.

Reversul medaliei are gravat în mijloc capul acvilei he­raldice din stema ţării, având în partea de jos scris textul „România”. De jur împrejur sunt reprezentate stemele celor 11 judeţe din Transilvania de Nord, redobândite în anul 1944 (stemele judeţele româneşti răpite de Ungaria în 1940 apar plasate, începând cu ora 12 astfel: Trei Scaune, Năsăud, Odorhei, Cluj, Satu Mare, Bihor, Sălaj, Maramureş, Mureş, Ciuc şi Someş). Muchia medaliei formează o suprafaţă cilin­drică netedă, având gravat în adâncime, cu litere majuscule, textul „Nihil sine Deo” ⁷.

Medalia a fost realizată de către trei gravori. Aversul a fost lucrat de Haralambie Ionescu, iar reversul a fost făcut de Ioana Bassarab Starostescu şi Ştefan Iordan⁸.

Medaliile erau asimilate obiectelor confecţionate din metale preţioase, oricine având dreptul să deţină, să vândă şi să cumpere aceste medalii, fără nici o restricţie. Dreptul de cumpărare era însă condiţionat de subscrierea la Împrumutul Refacerii Naţionale. Prin decizia Ministrului Finanţelor emisiunea medaliei era de un milion de exemplare, ceea ce sta­bilea totalul împrumutului la 50 de miliarde de lei.

Deşi piesele nu aveau vreo indicaţie asupra valorii no­minale (nu ar fi avut nici un rost să se scrie valoarea de 20 de lei, datorită inflaţiei din epocă) şi oficial erau considerate medalii comemorative, ele au circulat asemenea unei mo­nede, deoarece se făceau tranzacţii directe cu ele, deşi această utilizare nu era legală. De asemenea, ipoteza că ar fi vorba doar de o medalie speculativă, adresată colecţiona­rilor, se exclude fiindcă „Ardealul nostru” a avut un tiraj foarte mare.

Medalia a avut succes, deoarece investiţia în aur a fost un mod de protejare a economiilor în condiţiile creşterii ga­lopante a inflaţiei (această soluţie apare mereu în perioadele de criză).

Medalia era cotată oficial la Bursa de la Bucureşti. Pe piaţă, ajunge la sfârşitul anului 1945 la 35.000-40.000 de lei. Din martie-aprilie 1946, cotaţia medaliei a crescut la 1.140.000 de lei pentru ca în preajma reformei monetare din 1947 să depăşească 35.000.000 de lei ⁹.

Imediat după stabilizarea monetară în presa controlată de comunişti a început o campanie agresivă împotriva pose­sorilor de medalii din aur. Aceştia erau catalogaţi drept „ex­ploatatori” încercându-se o asociere a tuturor celor care-şi făcuseră economii în medalii de aur cu infractorii de drept comun din cauza cărora se agravează criza alimentară. În acelaşi timp Poliţia a organizat mai multe echipe speciale, menite să îi vâneze pe posesorii de aur şi au început raziile şi descinderile nocturne în casele celor bănuiţi că ar avea sto­cate medalii.

Prin legea nr. 284 din 15 august 1947, publicată în Mo­nitorul Oficial apărut în aceeaşi zi se prevedea obligativitatea predării către Banca Naţională a României a aurului, valu­telor efective şi a altor mijloace de plată străine. Medalia „Ardealul nostru" era menţionată în mod explicit¹⁰. Conform acestei legi deţinătorii de cocoşei erau pasibili de o condam­nare între 5 şi 25 de ani de închisoare şi o amendă în cuan­tum de 5 ori mai mare decât valoarea aurului găsit¹¹.

Un calcul estimează, după numărul de dosare de recupe­rare înaintate către Banca Naţională a României după 1990, că au fost cercetate pentru deţinere de aur peste 35.000 de persoane însă numărul exact nu va fi cunoscut, probabil, niciodată. Prigoana Miliţiei şi Securităţii după cocoşei a ţinut până în anii '60, în acest sens existând numeroase mărturii. Mai mult, uneori nu a fost eliberat nici măcar un proces ver­bal pentru metalul preţios confiscat.

Medalia "Ardealul Nostru" circulă şi astăzi printre iubi­torii de numismatică, cota ei de piaţă fiind în jur de 300 de euro.

 

Note:

1.        Costin Kiriţescu, Sistemul bănesc al leului si precursorii lui, vol.III, Editura Academiei RSR, Bucureşti, 1971, p. 64.

2.        Ibidem, p. 65.

3.        http://romaniancoins.org/roardealulnostru1944.html

4.        Monitorul Oficial nr.298 din 23 decembrie 1944, Legea nr.655 din 23 decembrie 1944, articolul 3.

5.        Ibidem.

6.        Ibidem.

7.        Ibidem.

8.        G. Buzdugan, O. Luchian, C. Oprescu, Monede şi Bancnote Româneşti, Editura Sport - Turism, Bucureşti, 1977, p. 272.

9.        Costin Kiriţescu, op.cit., p. 66.

10.    Monitorul Oficial din 15 august 1947, Legea nr. 284 din 15 august 1947, articolul 2.

11.    Ibidem, articolul 14.

 

Medalia de absolvire a Școlii Normale ”Alexandru Vlahuță” din Bârlad, promoția 1996

            În 1996, cu prilejul absolvirii unei noi serii de învățători, profesorul Costel Giurcanu ia inițiativa emiterii unei medalii care să marcheze acest moment.

Aversul medaliei prezintă în plan central clădirea în care funcționează Școala Normală și în partea de sus, circular, este gravat în excizie ȘCOALA NORMALĂ “ALEXANDRU VLAHUȚĂ” BÂRLAD. În spațiul de jos ramas liber între profilul clădirii și marginea medaliei s-a gravat în incizie numele absolventului.

Reversul medaliei îl prezintă pe Alexandru Vlahuță din profil, cu fața orientată spre dreapta, în partea stângă sunt trecuți anii de viață pe două rânduri 1858/1919, iar sub bust este semnătura scriitorului. În partea superioară este gravat ALEXANDRU VLAHUTA, iar jos SNR BARLAD.

Medalie este opera a doi gravori, Maximilian Fetița, care semnează aversul sub clădire, în dreapta și Vasile Gabor, care semnează reversul în stânga, pe umarul scriitorului. S-au executat 50 de medalii din tombac cu diametrul de 60 de mm, din care 10 au fost argintate.

 

Medalia Ioan Vodă cel Viteaz - 10 ani de la înființarea Secției Bârlad a S.N.R

              În anul 1995, împlinindu-se 10 ani de la înființarea Secției Bârlad a S.N.R, s-a luat hotărârea de a se emite o medalie aniversară.

            Pe avers este gravat bustul lui Ioan Vodă cel Viteaz, surprins într-un moment ce pare desprins dintr-o mișcare în care scoate sabia din teacă. În exergă, în partea dreaptă, este scris IOAN VODĂ CEL VITEAZ, denumit astfel de istorici datorită calităților militare, iar în stânga sunt trecuți anii de domnie 1572-1574.

            Reversul medaliei prezintă în plan central moneda (accea) emisă de Ioan Vodă cel Viteaz, care este considerată prima monedă cu înscrisul în limba română. Pe aversul monedei avem efigia domnitorului și legenda OTEŢ·MOLDOVEI·(părintele Moldovei), iar pe revers stema Moldovei și legenda AKCE·G(ospod)HEREGIE·MOLDOVEI. Circular, în partea de sus a medaliei este gravat SOCIETATEA NUMISMATICA ROMANA și în partea de jos SECTIA BARLAD. Deasupra reprezentării monedei s-a inscripționat liniar, pe doua rânduri 10/ ANI DE ACTIVITATE, iar sub monedă 1985-1995.

            Medalia, cu un diametru de 60 mm, afost gravată de Vasile Gabor, care se semnează jos, în partea dreaptă a bustului. S-au bătut 100 de exemplare din tombac.

 Costel Oportov

Medalia 125 de ani de la înființarea Școlii Normale “Alexandru Vlahuță” Bârlad

  

            În 1870, la Bârlad, s-a înființat Școala Normală de Învățători “Principele Ferdinand”. De-a lungul timpului aceasta a purtat mai multe denumiri, printre care amintim Școala Normală Bârlad, Liceul Pedagogic “Alexandru Vlahuță” (1970-2011), iar în prezent Liceul Pedagogic “Ioan Popescu”, dupa numele celui care a pus bazele învățământului pedagogic la Bârlad și a fost primul director al școlii.

Cu prilejul împlinirii a 125 de ani de la înființare, Secția Bârlad a S.N.R. a emis o medalie aniversară.

Aversul medaliei îl prezintă pe Alexandru Vlahuță din profil, cu fața orientată spre dreapta, în partea stângă sunt trecuți anii de viață pe două rânduri 1858/1919, iar sub bust este semnătura scriitotului. În exergă este gravat în excizie 125 ANI DE LA INFIINTAREA SCOLII NORMALE “AL. VLAHUTA” BARLAD și în partea de jos 1870-1995.

Pe revers întâlnim bustul pedagogului și omului de cultură Ioan Popescu, cu privirea ușor spre stânga, încadrat de anii între care a trăit, 1830 și 1901. Circular avem legenda IOAN POPESCU DASCAL SI INTEMEIETORUL SCOLII NORMALE DIN BARLAD. În partea inferioară a fost gravat numele emitentului acestei medalii SNR BARLAD.

Medalia este opera a doi gravori, aversul este realizat de Vasile Gabor, a cărui semnătură este deasupra umarului drept al lui Alexandru Vlahuță și reversul de Maximilian Fetița, care se semnează în sub bustul lui Ioan Popescu, în dreapta. Realizată din tombac, cu diametrul de 60 mm, medalia a fost emisă intr-un număr de 100 de bucăți, din care 10 au fost argintate.

Costel Oportov

 

Medalia Expoziția Națională de Numismatică Bârlad 1991

 

În anul 1991, în perioada 31 mai - 2 iunie, s-a organizat la Bârlad, prin implicarea membrilor secției, Simpozionul Național de Numismatică, ediția a VIII-a. Tot în perioada 31 mai - 15 iunie are loc și Expoziția Națională de Numismatică, prilej pentru a emite o medalie. Soluția adoptată atunci a fost să se reia medalia din 1990 de la aniversarea secției, cu modificarea înscrisului de pe revers și alegerea unui alt material, în locul tombacului se va folosi aluminiu eloxat.

Medalia are gravată pe cele două fețe moneda de un gros  emisă în perioada domniei lui Ștefan cel Mare, care prezintă pe avers un cap de bour cu o stea cu cinci raze între coarne, încadrat de o rozetă și o semilună. În exteriorul cercului perlat, care încadrează capul de bour, este scris MONETAMOLDAVIE. Reversul monedei prezintă în interiorul cercului perlat un scut despicat vertical ce conține o cruce de Malta, o rozeta și trei grinzi, iar in exterior este scris STEFANVSVOIEVODA. Această monedă este un gros de tipul I a și este din argint.

Aversul medaliei este completat cu înscrisul circular SOCIETATEA NUMISMATICA ROMANA și SECTIA BIRLAD, desparțite printr-un  cap de bour flancat de o rozetă si de o semilună. La revers este gravat circular EXPOZITIA NATIONALA DE NUMISMATICA • 1991•.

Gravorul medaliei este Vasile Gabor, care nu se semneaza. Această medalie are diametrul de 50 mm.

În cartea „Documente bârladene fixate în metal”, Nicolae Mitulescu precizează  că au fost realizate 150 de medalii eloxate în trei variante de culoare, galben, alb și maro, câte 50 din fiecare culoare.

Costel Oportov

Medalia și placheta Ștefan Procopiu

                În anul 1990, la împlinirea a 100 de ani de la nașterea lui Ștefan Procopiu, fizician, profesor universitar și membru al Academiei Române, membrii secției numismatice din Bârlad au marcat acest moment prin emiterea a două produse medalistice aniversare, o medalie și o plachetă. Această inițiativă este susținută și de faptul că Ștefan Procopiu s-a născut la Bârlad, unde urmează școala primară, secundară și Liceul “Gh. Roșca Codreanu”.

            Aversul medaliei este dominat de portretul fizicianului, cu privirea orientată spre dreapta. În exergă, în partea superioară avem scris ACAD. PROF. DR. STEFAN PROCOPIU, iar în partea inferioară, tot circular 1890-1990. Cele două legende sunt despărțite de două ramuri de laur.

            În câmpul reversului a fost gravată formula momentului magnetic al electronului, cunoscut ca magnetonul “Bohr-Procopiu”. Circular, pe contur, este scris 100 DE ANI DE LA NASTEREA MARELUI FIZICIAN ROMAN, iar în partea de jos - S.N.R. SECTIA BIRLAD -.

Cu un tiraj de 100 de bucați, medalia a fost realizată din tombac și are diametrul de 60 mm.

Placheta reia la avers efigia gravată pe medalia descrisă mai sus și în partea inferioară, delimitată de o linie avem scris pe trei rânduri ACAD. PROF. DR./ STEFAN PROCOPIU/ 1890-1990. Reversul este separat în două părți printr-o linie. În cea superioară avem trei descoperiri ale fizicianului, însoțite de anii respectivi, scrisul fiind dispus pe șapte rânduri astfel: 1912/ MAGNETONUL/ BOHR-PROCOPIU/ 1921/ FENOMENUL PROCOPIU/ 1930/ EFECTUL PROCOPIU. Suprafața de jos este dedicată emitentului acestei plachete SECTIA BIRLAD/ A SOCIETATII NUMISMATICE/ ROMANA.

Cu dimensiunile de 75x50 mm, placheta a fost emisă într-un număr de 100 de bucăți și este din tombac.

 Constantin Dumitrescu este gravorul medaliei și a plachetei, a carui semnatură C.D. o găsim sub efigie.

 Costel Oportov

Medalia Vasile Alecsandri

            Personalitate marcantă a culturii române, poetul Vasile Alecsandri a fost imortalizat în metal în anul 1990, când s-au împlinit 100 de ani de la trecerea în neființă. În acel an trei Secții ale S.N.R., Bacău, Bârlad și Iași, au emis trei medalii dedicate momentului comemorat.

Medalia emisă de numismații bârladeni prezintă pe avers, efigia lui Vasile Alecsandri, orientată spre dreapta și flancată de anii 1821 și 1890, anul nașterii și respectiv anul morții. În partea superioară, circular, este scris VASILE ALECSANDRI, iar în partea de jos este trecut anul 1990, anul comemorării, încadrat de două ramuri de laur.

Pe revers distingem în centrul câmpului medaliei un ansamblu de 14 dansatori, 7 personaje feminine și 7 masculine, care se țin de mână, formând un cerc și reprezentând un dans popular românesc numit horă. Deasupra acestui grup de dansatori este scris liniar HAI SA DAM MINA CU MINA/ CEI CU INIMA ROMANA/ și dedesubt SA-NVIRTIM HORA FRATIEI/ PE PAMINTUL ROMANIEI. Aceste versuri fac parte din prima strofă a poeziei „Hora Unirii”, publicată de Vasile Alecsandri în anul 1856. Reversul medaliei este întregit cu scrisul în exergă SOCIETATEA NUMISMATICA ROMANA • SECTIA BARLAD •.

Medalia a fost gravată de Constantin Dumitrescu, care se semnează sub efigie și realizată la Monetaria Statului într-un tiraj de 100 de bucăți din tombac.

Costel Oportov

Medalia Revoluția Română

Anul 1989 a însemnat căderea regimurilor comuniste din Europa de Est. România a parcurs același drum, însă îndepartarea regimului s-a făcut prin violență. Marcarea trecerii de la un sistem opresiv la democrație s-a făcut și prin emiterea de medalii, în acest sens Secția Bârlad a S.N.R. a inițiat în anul 1990 baterea unei medalii.

Pe avers este gravată harta țării și în interiorul ei mâna cu cele două degete ridicate, semn al victoriei. Deasupra degetelor este înscris ROMANIA și în partea de jos libertate. Pe hartă sunt marcate două orașe, Bucuresti și Timișoara. În Romania revolta a început la 16 decembrie la Timișoara și a continuat pe 21 decembrie la București, ducând la căderea regimului condus de N. Ceaușescu. În exergă este marcat textul ODIOASA DICTATURA A CAZUT • GLORIE PATRIEI LIBERE • SLAVA POPORULUI EROU • 22 DECEMBRIE 1989.

Câmpul central al aversului este împarțit în două sectoare semicirculare, în partea de sus se află clădirea Operei din Timișoara și deasupra stă scris AZI IN TIMISOARA, MAINE IN TOATA TARA, iar în partea de jos este clădirea Bibliotecii Universitare din București și textul ARMATA E CU NOI. Cele două clădiri sunt simbolice pentru Revoluția Română și fac legătura cu orașele marcate pe avers, iar textele reprezintă lozincile strigate de manifestanți în acele zile. În exergă sunt trecute orașele în care manifestarile anticomuniste au fost însoțite de victime: TIMISOARA • BUCURESTI • ARAD • SIBIU • BRASOV • CLUJ • TIRGU-MURES. În partea de jos este trecut emitentul acestei medalii S.N.R. BIRLAD.

Gravorul medaliei este Maximilian Fetița, a cărui semnătură o găsim sub harta României. Având un diametru de 60 de mm, medalia este realizată din tombac.

Costel Oportov

Medaliile aniversare 5 ani de la înființarea Secției Numismatice Bârlad

În 1990, cu prilejul împlinirii a 5 ani de la înființarea Secției Numismatice Bârlad, s-au emis două medalii aniversare.

I.

Câmpul central al aversului este dominat de statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare, monument din bronz, opera sculptorului Mircea Ștefanescu din 1975. Monumentul este situat langă satul Băcăuani, locul bătăliei din 10 ianuarie 1475, de la Podul Înalt. Circular, în partea superioară este scris STEFAN CEL MARE DOMN AL TARII MOLDOVEI, iar in partea de jos anii de domnie 1457 – 1504.

Reversul medaliei prezintă în partea centrală, pe un câmp cu linii verticale, aversul și reversul unui gros de tip I bătut în timpul domniei lui Ștefan cel Mare. Pe exergă este gravat circular textul SOCIETATEA NUMISMATICA ROMANA și jos SECTIA BIRLAD, iar în câmpul striat, 5 ANI DE ACTIVITATE și liniar, sub reprezentarea monedei, anii 1985-1990.

Medalia cu diametrul de 60 mm a fost gravată de Vasile Gabor, care semnează pe soclul statuii și realizată din tombac într-un tiraj de 100 de bucăți.

II.

Medalia are gravată pe cele două fețe moneda de un gros emisă în perioada domniei lui Stefan cel Mare, care prezintă pe avers un cap de bour cu o stea cu cinci raze între coarne, încadrat de o rozetă și o semilună. În exteriorul cercului perlat, care încadrează capul de bour, este scris MONETAMOLDAVIE. Reversul medaliei prezintă în interiorul cercului perlat un scut despicat vertical ce conține o cruce de Malta, o rozeta și trei grinzi, iar in exterior este scris STEFANVSVOIEVODA. Această monedă este un gros de tipul I a și este din argint.

Aversul medaliei este completat cu înscrisul circular SOCIETATEA NUMISMATICA ROMANA și SECTIA BIRLAD, desparțite printr-un  cap de bour flancat de o rozetă si de o semilună. La revers este gravat SECTIA BIRLAD și încadrat de două ramuri de laur 1985 – 1990.

Deși nu este semnată, gravorul medaliei este Vasile Gabor. Această medalie are diametrul de 50 mm și a fost bătută în tombac într-un numar de 100 de exemplare.

Costel Oportov 

Medalia Întreprinderea de Confecții Bârlad

         

Atelierele de reparat confecții pentru armata se înființează la Bârlad în anul 1939 și datorită modificărilor politice care au loc în România, se transformă în Întreprinderea de Confecții. Anul 1989 marchează existența a 50 de ani a întreprinderii, prilej de a emite o medalie aniversară.

În câmpul medaliei, pe avers, sunt gravate doua corpuri de clădire vizibile din intersecția bulevardului Republicii cu strada Mihai Eminescu, sub care se găsesc înscriși anii 1939 – 1989. În exergă, circular, scrie INTREPRINDEREA DE CONFECTII BIRLAD și în partea inferioară M.I.U., abrevierea de la Ministerul Industriei Ușoare. Deasupra clădirilor, între două ramuri de laur este marcat momentul aniversar prin numarul 50.

Reversul prezinta un înscris liniar 50/ DE ANI/ DE LA INFIINTAREA/ PRIMELOR ATELIERE / ALE ACTUALEI/ INTREPRINDERI DE CONFECTII/ BIRLAD și un înscris circular SOCIETATEA NUMISMATICA ROMANA în partea superioară și SECTIA BARLAD în partea inferioară.

Medalia a fost realizată în 100 de bucăți din aluminiu eloxat galben și are diametrul de 60 mm. Gravorul nu este cunoscut, lipsind semnatura pe medalie.

Costel Oportov

Medalia Mihai Eminescu

            La împlinirea a 100 de ani de la trecerea în neființă a poetului Mihai Eminescu, Secția Numismatică Bârlad a comemorat acest moment prin emiterea unei medalii.

Pe avers, în plan central, avem efigia poetului cu privirea spre stânga, gravată dupa prima fotografie, realizată la vârsta de 19 ani. Efigia este încadrata de anii 1850 și 1889 în stânga și dreapta, iar jos de anul 1989. În partea superioară, circular, este scris CENTENARUL EMINESCU și în partea inferioară două ramuri de stejar.

Reversul cuprinde central, pe patru randuri orizontale urmatoarea strofă: CE-ȚI DORESC EU ȚIE, DULCE ROMÂNIE,/ ȚARA MEA DE GLORII, ȚARA MEA DE DOR?/ BRȚELE NERVOASE ARMA DE TĂRIE,/ LA TRECUTU-ȚI MARE, MARE VIITOR!. Sub versuri este reprodusă semnătura lui Mihai Eminescu. Deasupra versului este gravată sigla Societății Numismatice Române. În partea superioară, circular, este scris SOCIETATEA NUMISMATICA ROMANA, iar în partea de jos, încadrată de două ramuri de laur, SECTIA BIRLAD.

Artistul gravor al acestei medalii este Constantin Dumitrescu, semnătura lui fiind pe avers C.D., sub efigie. Medalia s-a realizat într-un tiraj de 100 de bucați din aluminiu eloxat și 10 bucați din tombac și are diametrul de 60 de mm.

 Costel Oportov

Medalia Ion Creangă

             La comemorarea a 100 de ani de la moartea marelui povestitor Ion Creangă, s-a emis o medalie de către Sectia Numismatică Bârlad, dedicată acestui moment.

         Pe avers este gravat chipul scriitorului, cu privirea puțin spre dreapta, în stânga și dreapta cu anii 1837, anul nașterii și 1889, anul morții. În partea superioară, circular este înscris CENTENAR I. CREANGĂ, iar în partea inferioară sunt reprezentate două ramuri de stejar, la intersecția lor este marcat anul 1989.

Reversul prezintă în plan central un cocoș cu o punguță în cioc, trimitere la povestea “Punguța cu doi bani” (1875), iar mai jos semnătura lui Ion Creangă. Înscrisurile circulare, în partea de sus SOCIETATEA NUMISMATICA ROMANA și în partea de jos SECTIA BIRLAD, completează informațiile despre emitentul acestei medalii.

Medalia are diametrul de 60 de mm și a fost bătută în tombac (10 bucați) și în aluminiu eloxat (100 bucați), gravorul ei fiind Maximilian Fetița, care se semnează pe avers FM.

Costel Oportov

Medalia Gheorghe Țițeica

             Marele matematician, Gheorghe Țițeica (1873-1939), profesor și membru al Academiei Române, a fost comemorat la 50 de ani de la trecerea în neființă în anul 1989.

Aversul medaliei este dominat de bustul  matematicianului, privit din față, încadrat de anii 1873 și 1939. Pe exergă este scris ACAD. PROF. DR. GHEORGHE TITEICA și în partea inferioară anul 1989. Câmpul reversului este împarțit în doua sectoare, în cel superior găsim pe șapte rânduri urmatorul text: MARELUI/ MATEMATICIAN ROMAN/ UNUL DIN CREATORII/ GEOMETRIEI DIFERENTIALE/ ANIMATOR SI CREATOR/ AL SCOLII MATEMATICE/ ROMANESTI, iar în partea inferioară SOCIETATEA NUMISMATICA/ ROMANA/ SECTIA BIRLAD dispus pe trei rânduri.

Medalia a fost gravată de Constantin Dumitrescu, care se semnează C.D. sub efigie și are un diametru de 60 de mm, fiind bătuta în tombac în100 de bucăți.

Medalia 150 de ani de la înființarea Spitalului Bârlad și Elena Beldiman

 

Anul 1838 marchează înființarea la Bârlad a primului spital, iar împlinirea a 150 de ani de activitate spitalicească în anul 1988 este sărbătorită prin organizarea unei expoziții numismatice. Expoziția “Arta și medicină” a fost însoțită de realizarea a două medalii distincte.

Prima medalie are pe avers cladirea veche a spitalului sub care se marchează anul MDCCCXXXVIII, adică anul înființării și circular, pe exergă, se înscrie textul: SPITALUL BIRLAD SI ELENA BELDIMAN, iar în partea de jos SOCIETATEA NUMISMATICA ROMANA SECTIA BARLAD. Elena Beldiman este cea care a lasat prin testament moșia din localitatea Popeni astfel ca din venitul realizat să se construiască un spital care sa-i poarte numele. Pe revers găsim clădirea noua a spitalului cu anii 1838-1988 gravați deasupra, iar dedesubt simbolul medicinei. În exergă avem textul: SPITALUL MUNICIPAL DE ADULTI BIRLAD și 150 DE ANI DE LA INFIINTARE.

Gravorul medaliei este Vasile Gabor care semnează V.G.. Medalia are diametrul de 60 de mm si este realizată din tombac.

        A doua medalie prezintă pe avers cladirea veche a spitalului sub care este scris SPITALUL BIRLAD SI ELENA BELDIMAN și simbolul medicinei. Pe exterior, circular, se găsește înscris SOCIETATEA NUMISMATICA ROMANA SECTIA BARLAD și în partea de jos EXPOZITIA NUMISMATICA. Reversul medaliei are central stema veche a orașului, iar în exerga: 150 DE ANI DE ASISTENTA MEDICALA SPITALICEASCA IN BIRLAD •1838-1988•.

Deși nu are semnatura gravorului ca în cazul primei medalii, în mod sigur acesta este tot Vasile Gabor. Aceasta medalie are diametrul de 50 mm și a fost bătută în tombac.

            Fiecare medalie a avut un tiraj de 100 de bucăți.

 

Costel Oportov

1 Decembrie în medalistică

 Medalii din colecția Oportov Costel și Gîlcă Gheorghe.