MONEDELE
STATULUI ROMÂN
EMISE DUPĂ DECEMBRIE 1989
PROF. MARIAN BOLUM-BÂRLAD
Înlăturarea regimului comunist, în decembrie 1989, a
însemnat începutul procesului de revenire la democraţie şi la economia de
piaţă.
La sfârşitul anului 1989 statul era principalul
furnizor de bunuri şi servicii deoarece proprietatea socialistă deţinea monopolul
în toate domeniile economice. Economia românească era puternic centralizată
(funcţiona un plan naţional unic al activităţilor economico-sociale şi sistemul
planurilor cincinale), astfel că activitatea
agenţilor economici se desfăşura în concordanţă cu reglementările stabilite la
nivel central. Tot la nivel central erau stabilite preţurile, dobânzile,
salariile, impozitele şi taxele, fără a se ţine cont de raportul real dintre
cerere şi ofertă, costuri, productivitate sau cheltuieli, ceea ce făcea ca
eficienţa şi rentabilitarea să fie parametri care nu aveau nicio legatură cu
realitatea economică, internă sau internaţională. Resursele erau distribuite
centralizat, iar modernizarea şi retehnologizarea întreprinderilor era
stabilită de la nivel central. Salariile erau stabilite tot de la centru şi nu
aveau legătură cu eficienţa activităţilor desfăşurate, astfel că nu exista
interes pentru creşterea productivităţii.
Piaţa era considerată doar un spaţiu de desfăşurare a
activităţilor de vânzare-cumpărare în vederea aprovizionării întreprinderilor
şi populaţiei. Comerţul exterior era integrat structurilor CAER (Consiliul de
Ajutor Economic Reciproc, structură dominată de URSS, ce urmărea integrarea
economică a statelor comuniste), astfel ca dispariţia comunismului în S-E
Europei a însemnat pierderea unor importante pieţe externe.
După 1990 economia românească este într-un regres
continuu, toate ramurile fiind afectate, ceea ce determină creşterea şomajului
şi reducerea produsului intern brut. De asemenea, sunt pierdute o parte a
pieţelor din Orientul Mijlociu (din cauza războiului din Irak) sau din alte
zone, din cauza unor crize sau conflicte regionale (criza iugoslavă). În aceste
condiţii, balanţa comercială şi balanţa de plăţi se deteriorează grav (exporturile
României scad în 1992 cu 40% faţă de 1989), înregistrîndu-se un deficit de 3
miliarde dolari1 fapt ce determină epuizarea rapidă a rezervelor
valutare.
În urma alegerilor din mai 1990, noii guvernanţi,
reprezentanţii unui partid de stânga, Frontul Salvării Naționale, au stabilit
că reformele economice, necesare trecerii la economia de piaţă să se desfăşoare
gradual şi nu prin sistemul terapiei de şoc, metodă adoptată de alte state
foste comuniste. Prin adoptarea acestei metode se urmărea reducerea costurilor
tranziţiei şi menţinerea stabilităţii economice şi sociale, însă transformările
lente ce au avut loc în economia românească (uneori s-a preferat doar
gestionarea crizei şi evitarea unui eşec generalizat) au prelungit perioada de
declin economic şi au întârziat sprijinul financiar extern necesar pentru
depăşirea crizei. Din această cauză România a fost tratată multă vreme cu
neîncredere de către oamenii politici şi de afaceri din Occident.
Liberalizarea preţurilor, componentă importantă a
reformei economice, a început în noiembrie 1990, însă, deoarece şi acest proces
s-a prelungit prea mult (până în ianuarie 1994 au avut loc 10 mari ajustări de
preţuri, dar abia în 1997 se vor liberaliza preţurile la energie
şi la alimentele de bază), au avut loc creşteri excesive de preţuri ce
vor determina creşterea inflaţiei (de la o inflaţie corectivă, generată de
ajustarea preţurilor ca urmare a eliminării subvenţiilor, se va ajunge la o
inflaţie de fond) şi implicit devalorizarea externă a monedei naţionale. Liberalizarea
în etape a preţurilor determină creşterea preţurilor de consum şi rate ale
inflaţiei de 200 şi 300 % pe an între 1991-1993 şi de 100% în 19972
astfel că încrederea în moneda naţională este
serios afectată.
Un rol important în trecerea la economia de piaţă l-au
avut şi acordurile cu Fondul Monetar Internaţional (primul a fost încheiat în
1991), deoarece în aceste acorduri se prevedea: accelerarea reformei economice,
restructurarea sistemului financiar, realizarea cadrului legislativ necesar economiei
de piaţă, adoptarea unor măsuri pentru realizarea ma-crostabilităţii economice,
reducerea deficitului bugetar, continuarea procesului de privatizare sau alte măsuri absolut necesare finalizării
acestui proces.
Activitatea financiară a fost reglementată prin Legea
privind Statutul Băncii Naţionale a României şi Legea privind activitatea
bancară, Legea nr. 34 /19913. Conform Legii nr. 34/1991,
Banca Naţională a României îşi păstrează doar atibuţiile de bancă centrală (în
timpul regimului comunist avea şi atribuţii de bancă comercială). Ea stabileşe
politica monetară şi de credit în vederea menţinerii stabilităţii monetare,
participă în numele statului la tratative şi negocieri externe în probleme
financiare monetare şi de plăţi, este organ unic de emisiune monetară,
administrează direct rezerva de bancnote şi monede, stabileşte şi conduce
politica valutară a statului, stabileşte şi publică cursurile de schimb, este
unic organ de supraveghere bancară4. Paşi importanţi în funcţionarea
sistemului bancar s-au făcut în anul
1991 când este introdusă convertibilitatea limitată de cont curent a
leului şi în 1992 când este liberalizat cursul leului, conform echilibrului
dintre cerere şi ofertă. Începând cu anul 1993, Banca Naţională a României are
pârghiile necesare pentru a desfăşura o politică financiară coerentă,
antiinflaţionistă, de menţinere a stabilităţii monetare. În 1995 sunt introduse
norme de utilizare a cecului, a cambiei, a biletului la ordin ceea ce determină
fluidizarea sistemului de plată.
După 1990, datorită liberalizării preţurilor şi a
salariilor, factori esenţiali în realizarea unei economii de piaţă funcţionale,
dar care au contribuit la creşterea galopantă a inflaţiei, se amplifică
circulaţia monetară, ceea ce determină apariţia unor monede şi bancnote cu
valori nominale din ce în ce mai mari în condiţiile în care un sistem de plăţi
alternativ se dezvoltă cu greutate. În acelaşi timp se impunea realizarea unor
noi semne monetare, deoarece acestea trebuiau să aibă noile însemne ale statului
dar şi pentru că erau necesare, în special la bancnote, elemente de siguranţă
performante, elemente ce lipseau la vechile emisiuni.
Între octombrie 1990 şi noiembrie 1996 au fost puse în
circulaţie monedele de de 1 leu, 5 lei, 10
lei, 20 de lei, 50 de lei şi 100 de lei5.
Aceste monede au circulat în paralel cu vechile monede care au fost retrase
treptat din circulaţie (puterea circulatorie a monedelor de 1 leu şi 3 lei,
emisiunea 1966, încetează la 31 decembrie 1996), după ce tirajele noilor
emisiuni monetare au asigurat o
circulaţie bănească corespunzătoare.
Monedele postrevoluţionare, ca aspect şi ca
simbolistică, nu şi-au propus să continue tradiţia noastră antebelică sau
interbelică.Totuşi, se revine la moneda de 20 de lei, celebrul „pol” românesc,
iar valorile nominale de inspitaţie sovietică, 15 bani şi 3 lei, sunt
abandonate. În primii doi ani după revoluţie monedele nu vor avea însemne
specifice care să ateste autoritatea emitentului,
ci vor prezenta portretele unor domnitori: Ştefan cel Mare, Alexandru Ioan Cuza
şi Mihai Viteazul. Noua stemă a statului va fi prezentă pe monede începând cu
anul 1992 (după ce însemnele naţionale vor fi stabilite de noua constituţie).
Ulterior, între anii 2000-2004, la galeria marilor domnitori prezenţi pe monedele
româneşti se va adăuga şi Constantin Brâncoveanu.
10 lei 1990
Metal: oţel placat cu nichel. Muchie netedă
ornamentată cu două linii ondulate separate de două romburi ce au axa mică
aşezată vertical. Diametru: 23 mm.
Greutate: 4,65 g. Monetăria: Bucureşti.
Gravor: V Gabor. Data
emisiunii: 26 decembrie 19906.
Avers: Deasupra titulatura statului: ROMANIA, iar dedesubt 22 DECEMBRIE 1989. În centru un steag
fără stemă ce poate fi considerat simbolul revoluţiei şi o ramură de măslin.
Revers: În partea centrală, pe două rânduri, valoarea
nominală 10 LEI, iar dedesubt
milesimul 1990. La stânga şi la
dreapta ramuri de laur.
Reversul acestei monede seamănă foarte mult cu
reversul probei monetare de 10 lei realizate în 1988 de gravorul Şt. Grudinschi7 (singura
diferenţă constă în înlocuirea cărţii prezente în partea de jos a probei cu
milesimul 1990), ceea ce ne face să credem că
această probă monetară a fost folosită ca model pentru prima monedă
postcomunistă după ce a fost adaptată la noile realităţi (a fost scoasă de pe
avers titulatura statului comunist şi stema Republicii Socialiste România).
Monede de 10 lei având aceleaşi
caracteristici, dar cu milesimul diferit, s-au bătut în anii 1991 şi 1992.
Tirajul total al acestor emisiuni a fost de 121.303.000 de piese din care în
1990 au fost bătute 30.000.000 de exemplare, în
1991 au fost bătute 31.303.000 de exemplare, iar
în 1992 au fost bătute 60.000.000 de exemplare8.
Având în vedere simbolistica prezentată pe avers putem
aprecia că această monedă poate fi considerată comemorativă, dedicată
Revoluţiei din decembrie 1989.
Monedele de 10 lei urmau să înlocuiască bancnotele de
10 lei aflate în circulaţie şi să
acopere necesarul de monedă de pe piaţă, însă acest lucru nu s-a
întâmplat din cauza creşterii galopante a inflaţiei.
20 lei 1991
Metal: oţel placat cu alamă. Muchie netedă. Diametru:
24 mm. Greutate: 5 g. Monetăria: Bucureşti.
Gravor: C. Dumitrescu.
Data emisiunii: 9 septembrie 19919.
Avers: Deasupra titulatura statului: ROMANIA, iar dedesubt ŞTEFAN CEL MARE. În centru bustul domnitorului,
iar pe umărul stâng iniţialele gravorului „CD”.
Lateral, în stânga şi în dreapta, câte şapte perle.
Revers: În partea centrală, pe două rânduri, valoarea
nominală 20 LEI, iar dedesubt
milesimul 1991. Deasupra 15 perle,
iar dedesubt cunună formată din şase frunze de stejar stilizate.
Monede de 20 de lei având aceleaşi caracteristici, dar
cu milesimul diferit, s-au bătut şi între anii 1992-1996. Tirajul acestor emisiuni a fost de: 43.200.000 de
exemplare în 1991, 48.000.000 de exemplare în 1992, 33.800.000 de exemplare în
1993, 5.000.000 de exemplare în 1994, 8.000.000
de exemplare în 1995 şi doar 500.000 de exemplare în 199610.
Aceste monede îşi pierd puterea circulatorie începând cu data de 1 iulie 2003.
50 lei 1991
Metal: oţel placat cu alamă. Muchie netedă. Diametru:
26 mm. Greutate: 5,9 g. Monetăria: Bucureşti.
Gravor: V. Gabor. Data
emisiunii: 9 septembrie 199111.
Avers: Deasupra titulatura statului: ROMANIA, iar dedesubt ALEXANDRU IOAN CUZA. În centru bustul
domnitorului şi iniţialele gravorului „VG”.
Lateral, în stânga şi în dreapta, câte şapte perle.
Revers: În partea centrală valoarea nominală 50 LEI, iar dedesubt, sub două ramuri de
laur, milesimul 1991.
Monede de 50 de lei având aceleaşi caracteristici, dar
cu milesimul diferit, s-au bătut şi între anii 1992-1996. Tirajul acestor emisiuni a fost de: 26.600.000 de
exemplare în 1991, 70.800.000 de exemplare în 1992, 34.600.000 de exemplare în
1993, 30.000.000 de exemplare în 1994, 20.000.000 de exemplare în 1995 şi
4.900.000 de exemplare în 199612.
Între monedele acestor emisiuni există două diferenţe:
valoarea nominală este scrisă cu cifre groase (pentru piesele băture în anii
1991 şi 1992), sau subţiri (pentru piesele băture între anii 1992 şi 1996), iar
cifrele „9” de la scrierea anului au codiţa dreaptă sau rotunjită. Pentru anul
1992 sunt folosite ambele variante de scriere a valorii nominale.
Aceste monede îşi pierd puterea circulatorie începând cu data de 1 iulie 2003.
100 lei 1991
Metal: oţel placat cu
nichel. Muchie netedă cu inscripţia ROMANIA***
ROMANIA *** ROMANIA*** (cele trei cuvinte sunt despărţite de grupuri de câte trei stele cu opt raze). Diametru:
29 mm. Greutate: 8,75 g. Monetăria: Bucureşti.
Gravori: V.
Gabor şi C. Dumitrescu. Data emisiunii: 1 decembrie 199113.
Avers: În centru bustul
lui Mihai Viteazul şi pe umărul drept iniţialele gravorului „VG”. Lateral, în stânga MIHAI VITEAZUL, iar în dreapta ROMANIA .
Revers: În partea
centrală, pe două rânduri, valoarea nominală 100 LEI, iar dedesubt milesimul
1991. La stânga o ramură de laur, iar la dreapta o ramură de stejar. În
dreapta jos iniţialele gravorului „C.D.”.
Monede de 100 lei având
aceleaşi caracteristici, dar cu milesimul diferit, s-au bătut şi între anii
1992-1996. Tirajul acestor emisiuni a fost de: 12.600.000 de exemplare în 1991,
70.500.000 de exemplare în 1992, 78.000.000 de exemplare în 1993, 125.000.000
de exemplare în 1994, 30.000.000 de exemplare în 1995 şi 11.000.000 de
exemplare în 199614.
Între monedele acestor
emisiuni există două diferenţe: valoarea nominală este scrisă cu cifre groase
(pentru piesele băture în anii 1991 şi 1992) sau subţiri (pentru piesele băture
între anii 1992 şi 1996), iar cifrele „9” de la scrierea anului au codiţa
dreaptă (pentru anii 1991, 1992 şi 1994) sau rotunjită (pentru anii 1991, 1992,
1993, 1995 şi 1996). Pentru anul 1992 sunt folosite ambele variante de scriere
a valorii nominale şi a cifrelor„9”.
Aceste monede îşi pierd
puterea circulatorie începând cu data de
1 iulie 2003.
1 leu 1992
Metal: oţel placat cu cupru. Muchie netedă. Diametru:
19 mm. Greutate: 2,5 g. Monetăria: Bucureşti.
Gravor: C. Dumitrescu.
Data emisiunii: 25 noiembrie 1992. Tiraj: 60.000.000 de exemplare15.
Avers: Deasupra titulatura statului: ROMANIA, iar dedesubt, între două
puncte, milesimul 1992. Lateral, în
stânga şi în dreapta milesimului câte două frunze de stejar. În partea centrală
sigla Băncii Naţionale a României, iar sub siglă, în partea dreaptă, iniţialele
gravorului „C.D”.
Revers: Circular, în partea superioară, frunze de stejar,
iar dedesubt spice de grâu. În partea centrală, pe două rânduri, valoarea
nominală 1 LEU.
Această monedă este prima monedă de 1 leu, bătută după
anul 1990 și singura care are pe avers sigla Băncii Naţionale a României. După
această dată toate monedele uzuale vor avea pe una din feţe stema României.
5 lei 1992
Metal: oţel placat cu nichel. Muchie netedă. Diametru:
21 mm. Greutate: 3,35 g. Monetăria: Bucureşti.
Gravor: V. Gabor şi C.
Dumitrescu. Data emisiunii: 21 decembrie 199216.
Avers: În partea centrală stema României, iar în părţi
milesimul 19/92. În dreapta, sub
stemă, iniţialele gravorului „V.G.”.
Revers: Deasupra titulatura statului: ROMANIA. Central cifra 5, iar dedesubt, între două puncte, LEI. Deasupra cifrei 5 o perlă, iar în stânga şi în dreapta
câte un grup de trei frunze de stejar. Lângă frunzele de stejar din dreapta,
jos, iniţialele gravorului „C.D.”
Aceasta este prima monedă de după 1990 pe care apare
noua stemă a României.
Monede de 5 lei având aceleaşi caracteristici, dar cu
milesimul diferit, s-au bătut şi între anii 1992-1995. Tirajul acestor emisiuni
a fost de: 30.000.000 de exemplare în 1992, 70.000.000 de exemplare în 1993,
10.000.000 de exemplare în 1994 şi 25.000.000 de exemplare în 199517.
Aceste monede îşi pierd puterea circulatorie începând cu data de 1 iulie 2003.
1 leu 1993
Metal: oţel placat cu cupru. Muchie netedă. Diametru:
19 mm. Greutate: 2,5 g. Monetăria: Bucureşti.
Gravor: V. Gabor. Data
emisiunii: 28 mai199318.
Avers: În partea centrală stema României, iar în părţi
milesimul 19/93. În dreapta, sub
stemă, iniţialele gravorului „V.G.”.
Revers: Deasupra titulatura statului: ROMANIA. Central cifra 1, iar dedesubt LEU. În stânga şi în dreapta spice de grâu.
Monede de 1 leu având aceleaşi caracteristici, dar cu
milesimul diferit, s-au bătut şi între anii 1994-1996. Tirajul acestor emisiuni a fost de: 61.000.000 de
exemplare în 1993, 10.000.000 de exemplare în 1994, 2.000.000 de exemplare în
1995 şi doar 272.000 de exemplare în 199619.
10 lei 1993
Metal: oţel placat cu nichel. Muchie netedă. Diametru: 23 mm. Greutate: 4,65 g. Monetăria: Bucureşti. Gravor: V. Gabor.
Data emisiunii: 28 mai 199320.
Avers: În partea centrală stema României, iar în părţi
milesimul 19/93. În dreapta, sub
stemă, iniţialele gravorului „V.G.”.
Revers: Deasupra titulatura statului: ROMANIA. În partea centrală, pe două
rânduri, valoarea nominală 10 LEI. La
stânga şi la dreapta ramuri de laur.
Monede de 10 lei având
aceleaşi caracteristici, dar cu milesimul diferit, s-au bătut şi în anii 1994
şi 1995. Tirajul acestor emisiuni a fost de: 6.000.000 de exemplare în 1993,
7.000.000 de exemplare în 1994 şi 30.000.000 de exemplare în 199521.
Aceste monede îşi pierd
puterea circulatorie începând cu data
de 1 iulie 2003.
În 1996, după preluarea
puterii politice de o coaliţie de centru dreapta, Convenţia Democratică,
condusă de Partidul Național Ţărănesc Creștin Democrat, dezechilibrele
economice şi financiare ce nu pot fi diminuate determină agravarea deficitului
balanţei comerciale şi de plăţi, accentuarea crizei financiare şi creşterea
inflaţiei. Din cauza liberalizări pieţii valutare şi a preţurilor la produsele
agricole şi la energie inflaţia cunoaşte o nouă curbă ascendentă ajungând
aproape de 180% la mijlocul anului 1997 şi menţinându-se ridicată şi în anul
1998 (în 1999 va scădea la un minim de
33% însă va creşte, la 57%, în ianuarie 2000)22. Cursul leului se
depreciază rapid însă, ulterior, se stabilizează la 7000-7500 lei/dolar23.
Preţurile la bunurile de
consum sunt în continuă creştere. În anul 1999 indicele preţurilor de consum
arată o creştere de la 100% în octombrie 1990 la 93.433,1% în decembrie 1999, în
timp ce câştigul salarial mediu brut a evoluat de la 100% în octombrie 1990 la
74.979,4% în decembrie 1999, în cifre absolute de la 3.414 lei la 2.559.7796
lei, ceea ce înseamnă o scădere a salariului real la 62,4%, în decembrie 1999
faţă de luna octombrie 1990, fapt ce demonstrează scăderea nivelul de trai
pentru majoritatea populaţiei24.
Disponibilizările
de personal, migraţiile externe şi pensionările numeroase determină reducerea
persoanelor împlicate în realizarea produsului intern brut însă, în acelaşi
timp, creşte numărul celor antrenaţi în asociaţii familiale constituite în
agricultură, comerţ sau servicii, ceea ce
schimbă structura populaţiei active.
După scăderea economică
din anii 1997-1999 începe o perioadă de creştere cu ritmuri medii anuale, până
în 2008, de 5%25.
În perioada 2000-2004
puterea politică va fi deţinută de un partid de stânga, Partidul Social
Democrat, iar din 2004 vine la conducere o coaliţie de centru dreapta, Alianţa
Dreptate și Adevăr, formată din Partidul Național Liberal şi Partidul Democrat
Liberal. După o scurtă coabitare dintre cele două partide, PNL işi va asuma
singur răspunderea guvernării până la alegerile parlamentare din anul 2008.
În acelaşi timp România
face paşi împortanţi şi în relaţiile intrenaţionale. Astfel, în decembrie 1999 începe negocierile de aderare
la Uniunea Europeană, iar în 2004 aderă la Tratatul Nord-Atlantic (NATO).
Monedele bătute în
perioada 1999-2004 au valori nominale mari, între 500 de lei şi 5000 de lei.
Ele nu au o concepţie grafică unitară (singurele elemnte de unitate sunt date
de prezenţa stemei naţionale, a titulaturii statului şi de componenţa metalului
din care au fost realizate) şi nici nu păstrează o corelaţie între valoarea
nominală şi dimensiuni (moneda de 500 de lei are un diametru mai mare dacât
moneda de 1000 de lei). De altfel, nu au prea multe similitudini, cu excepţia
monedei de 1000 de de lei care va folosi
portretul domnitorului Constantin Brâncoveanu, nici cu monedele bătute între
anii 1990-1996.
500 lei 1999
Metal: aluminiu-magneziu
(AlMg3). Muchie netedă cu inscripţia ROMANIA
◊ ROMANIA ◊ ROMANIA ◊ (cele trei cuvinte sunt despărţite de către un romb
cu diagonala scurtă aşezată vertical).
Diametru: 25 mm. Greutate: 3,7 g. Monetăria:
Bucureşti. Gravor: V. Gabor.
Data emisiunii: 15
martie 199926.
Avers: În partea centrală
stema României, iar dedesubt milesimul 1999.
Deasupra stemei o perlă. În dreapta şi în stânga milesimului frunze de laur.
Sub stemă, în dreapta, iniţialele gravorului „V.G.”.
Revers: Deasupra
titulatura statului: ROMANIA. În
partea centrală, pe două rânduri, valoarea nominală 500 LEI. La stânga şi la dreapta cununi din frunze de laur.
Reversul acestei monede
seamănă foarte mult cu reversul monedei de 500 de lei din 1946.
Monede de 500 de lei
având aceleaşi caracteristici, dar cu milesimul
diferit, s-au bătut şi în anul 2000. Tirajul acestei emisiuni nu a fost dat
publicităţii.
Aceste monede au avut
puterea circulatorie până la data de 31 decembrie 2006 ulterior putând fi
preschimbate la sucursalele Băncii Naţionale a României.
500 lei 1999 – jubiliară
Metal: aluminiu-magneziu (AlMg3). Muchie netedă cu
inscripţia ROMANIA ◊ ROMANIA ◊ ROMANIA ◊ (cele
trei cuvinte sunt despărţite de către un romb cu diagonala scurtă aşezată
vertical). Diametru: 25 mm. Greutate:
3,7 g. Monetăria: Bucureşti. Data emisiunii: 11 august 199927.
Avers: Deasupra unui câmp format din şapte linii
orizontale stema României. Pe câmp titulatura statului: ROMANIA, iar sub câmp valoarea nominală 500 LEI şi milesimul 1999.
De la litera „O” de la ROMANIA pleacă un disc ce sugereaza faza
maximă a eclipsei şi mai multe raze de soare .
Revers: Deasupra ECLIPSA
TOTALĂ DE SOARE, iar dedesubt data la care a avut loc evenimentul, 11 AUGUST 1999. În partea centrală Luna
acoperind Soarele şi două semilune reprezentând fazele de început şi de sfârşit
ale eclipsei. Semiluna din stânga sugerează litera „E” (de la eclipsă), iar în dreapta apare scris, cursiv, „’99”, anul desfăşurării evenimentului.
Tirajul acestei emisiuni a fost de 4.000.000 de
exemplare la care s-au mai adăugat 3000 de piese de calitate proof, pentru
colecţionari28.
Această monedă a fost lansată cu ocazia eclipsei
totale de soare din anul 1999, eveniment intens mediatizat în condiţiile în
care fenomenul a cuprins părţi importante din teritoriul naţional. Piesa a fost
bine primită atât de populaţie cât şi de colecţionari, grafica deosebită
individualizând-o printre celelalte monede aflate în circulaţie. Lansată chiar
în ziua desfăşurării fenomenului este prima monedă jubiliară uzuală emisă după
1990. Tot cu această ocazie şi având aceeaşi tematică a fost emisă bancnota de
2000 de lei, prima bancnotă din polimer
realizată de Banca Naţională a României.
1000 lei 2000
Metal: aluminiu-magneziu (AlMg3). Muchie cu opt
grupuri de câte cinci zimţi (este prima monedă românească zimţată incomplet).
Diametru: 22 mm. Greutate: 2 g. Monetăria: Bucureşti.
Gravor: V. Gabor. Data emisiunii: 23 octombrie
200029.
Avers: Deasupra titulatura statului: ROMANIA, iar dedesubt, despărţit de
stema ţării, milesimul 20/00. În
partea centrală, între două semicercuri despărţite de trei linii verticale
întrerupte, semicercuri haşurate parţial cu 27 de
linii orizontale, valoarea nominală 1000
LEI. Central, la stânga şi la dreapta, câte patru romburi, două verticale
şi două orizontale.
Revers: În partea centrală bustul lui Constantin
Brâncoveanu. Lateral, în stânga şi dreapta, numele domnitorului: CONSTANTIN/ BRANCOVEANU. În partea
dreaptă, central, pe două rânduri, separate de o linie orizontală, anii de
domnie 1688/1714.
Monede de 1000 de lei având aceleaşi caracteristici,
dar cu milesimul diferit, s-au bătut şi între anii 2001-2004. Tirajul acestei
emisiuni nu a fost dat publicităţii.
Aceste monede au avut puterea circulatorie până la
data de 31 decembrie 2006 ulterior putând fi preschimbate la sucursalele Băncii
Naţionale a României.
5000 lei 2001
Metal: Aluminiu-Magneziu (AlMg3). Muchie netedă.
Diametru cercului circumscris: 24 mm. Greutate: 2,5 g. Monetăria: Bucureşti. Gravor: V. Gabor. Data emisiunii: 14 decembrie 200130.
Avers: Deasupra stema României, în centru desen
geometric inspirat din motivele populare româneşti, iar dedesubt, între două
linii, milesimul 2001.
Revers: Deasupra titulatura
statului: ROMANIA. În partea
centrală, pe două rânduri, valoarea
nominală, 5000 LEI.
La monedele emise între anii
2002-2004 pe linia din dreptul anului baterii sunt imprimate iniţialele gravorului „VG”.
Este prima monedă poligonală emisă de Banca Naţională
a României.
Monede de 5000 lei având aceleaşi caracteristici, dar
cu milesimul diferit, s-au bătut şi între anii 2002-2004. Tirajul acestei
emisiuni nu a fost dat publicităţii.
Aceste monede au avut puterea circulatorie până la
data de 31 decembrie 2006, ulterior putând fi
preschimbate la sucursalele Băncii Naţionale a României.
Treptat, Banca Naţională a României a reluat tradiţia,
întreruptă în perioada comunistă, de a
emite monede ce se adresează în mod special colecţionarilor. Primele monede
jubiliare sunt realizate în 1995, la Monetăria Statului, din metal comun sau
din argint pentru ca în 1998 să fie emise primele piese din aur. Din 1996 au
fost realizate piese în tehnica proof (prin manipularea manuală a monedelor se
realizează un contrast mat/lucios între fond şi elementele în relief) ce sunt
păstrate, pentru protecţie, în capsule transparente şi sunt însoţite de
certificate de autentificare ce precizează datele tehnice şi conţinutul de
metal preţios. Aceste monede au putere circulatorie pe teritoriul României.
Prin prima monedă jubiliară realizată în scop
numismatic se aniversau 50 de ani de la înfiinţarea Organizaţiei pentru
Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO).
10 lei 1995- jubiliară
Metal: oţel placat cu nichel. Muchie netedă. Diametru:
23 mm. Greutate: 4,65 g. Monetăria: Bucureşti. Gravor: V. Gabor. Tiraj: 30.000 exemplare. Data
emisiunii: 15 decembrie 199531.
Avers: Deasupra titulatura statului: ROMANIA, iar dedesubt valoarea nominală 10 LEI şi milesimul 1995. În partea centrală stema României. În stânga, sub stemă,
iniţialele gravorului „V.G.”. În stânga şi în dreapta stemei câte o ramură
de laur şi câte un romb. Rombul din dreapta are în interior litera „N”.
Revers: Deasupra sigla, circulară, a Organizaţiei
pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO), iar dedesubt anii 1945-1995. Sigla cuprinde acronimul
organizaţiei, un spic de grâu şi deviza latină FIAT PANIS ( să fie pâine).
Această monedă a avut două variante. A doua variantă
nu are în interiorul rombului din dreapta litera „N” şi se pare că a fost destinată iniţial circulaţiei (aşa se poate
explica tirajul de 200.000 de exemplare), însă nu s-a semnalat prezenta acestei
monede în circulaţia monetară curentă. Monedele cu litera „N” în interiorul rombului din dreapta au fost ambalate în capsule de protecţie din plastic .
Acest prim set de monede aniversare realizat de Banca
Naţională a României după 1990, a fost completat
de o monedă de argint, cu valoarea nominală de 100 lei.
După anul 1995 Banca Naţională a României îşi sporeşte
de la an la an numărul emisiunilor jubiliare bătute, din aur, argint sau metal
comun, piese singulare sau seturi de
două sau mai multe monede. Tematica abordată este deosebit de diversă. Sunt
bătute monede în scop numismatic cu ocazia unor evenimente sportive
(Campionatul european de fotbal-Anglia, 1996; Jocurile olimpice de
vară-Atlanta, 1996; Jocurile olimpice de iarnă-Nagano, 1998; Campionatului mondial de fotbal-Franţa,
1998), cu ocazia unor conferinţe mondiale (Reuniunea FAO-Roma, 1996), dedicate
unor instituţii (UNICEF-Centrul naţional român-1996), cu ocazia aniversării
unor momente importante din activitatea unor instituţii (Centenarul Societăţii
Numismatice Române; 140 de ani de la înfiinţarea Universităţii din Bucureşti;
125 de ani de la înfiinţarea BNR), cu ocazia comemorării unor evenimente
istorice (150 de ani de la Revoluţia de la 1848; 80 de ani de la Marea Unire
din 1918; 100 ani de la obţinerea Independenţei; 400 de ani de la Unirea
Ţărilor Române; 600 de ani de la urcarea pe tron a lui Alexandru cel Bun; 1900
de ani de la primul război daco-roman; 500 de ani de la moartea lui Ştefan cel
Mare), cu ocazia comemorării unor personalităţi culturale sau ştiinţifice (125
de ani de la moartea lui Andrei Şaguna; 150 de ani de la naşterea lui Mihai
Eminescu; 125 de ani de la naşterea lui Constantin Brâncuşi; Pionieri ai
aviaţiei române; 150 de ani de la naşterea lui Ion Luca Caragiale; 200 de ani
de la naşterea lui I.H. Rădulescu; 150 de ani de la naşterea compozitorului
Ciprian Porumbescu; 150 de ani de la naşterea lui Anghel Saligny; 50 de ani de
la moartea lui George Enescu, centenarul naşterii actorului Grigore Vasiliu
Birlic), cu ocazia unor vizite sau expediţii (vizita Papei în România-1999; 100
de ani de la încheierea expediţiei navei Belgica), dedicate unor tezaure sau
monumente (Coţofeni-1999, 2002, 2003; Pietroasa-2001; Vulturul Apahida-2003;
Perşinari-2005; Monumente de artă feudală creştină; 625 de ani de la începutul
construirii castelului Bran), cu ocazia aniversării unor instituţii (500 de ani
de la înfiinţarea Episcopiei Râm-nicului; 2000 de ani de creştinism; Bisericile
Trei Ierarhi şi Cotroceni), sau pe alte teme
(Rezervaţii şi parcuri naţionale ale României; Rezervaţia biosferei Delta
Dunării) 32 .
În acelaşi timp sunt realizate anual, începând cu anul
2000, seturi de monede aflate în circulaţie, de calitate proof, care au o
medalie de argint ce marcheaza un eveniment important din anul respectiv.
Redresarea economică şi diminuarea treptată a
inflaţiei, după anul 1999, impunea realizarea unui proces de denominalizare a leului (reducerea valorii
nominale a semnelor monetare, după o perioadă de depreciere accentuată). Acest
proces însemna sfîrşitul perioadei de hiperinflaţie şi valida procesul de
dezinflaţie, simplifica activitatea agenţilor economici şi în acelaşi timp declanşa începutul pregătirilor
de aderare la zona euro. Deno-minalizarea este o noţiune oarecum similară cu
stabilizarea (încetarea emisiunilor băneşti excedentare şi eliminarea
surplusului de bani din circulaţie) sau cu reforma monetară (modificarea
sistemului monetar sau a unor părţi ale acestuia). Astfel de acţiuni au mai
avut loc la jumătatea secolului al XX-lea: prin stabilizarea din 1947 între
leul vechi şi leul nou se stabileşte un raport de 20.000 lei vechi la 1 leu nou,
iar prin reforma monetară din 1952 raportul a fost de 20-400 lei vechi la 1 leu
nou.
Denominalizarea leului a fost o acţiune bine pregătită
de Banca Naţională a României, care a avut în vedere realizarea unei ample campanii
de informare atât prin intermediul mass-mediei cât şi prin realizarea unor
pliante şi afişe. Sloganul acestei campanii a fost „Nimic nu se pierde, totul
se simplifică”, sugestia fiind că toată lumea va avea de câştigat
(simplificarea circulaţiei monetare şi faptul că nu au avut loc ajustări de
preţuri sunt doar două argumente care probează că nimeni nu a avut de pierdut).
De asemenea, o preocupare importantă a băncii centrale a fost evitarea
asocierii acestei activităţi cu stabilizările monetare realizate în anii 1947
şi 1952 când au fost afectate pături largi ale populaţiei din cauza
pronunţatului caracter confiscativ urmărit.
Procesul de denominalizare a leului (denominare după
documentele oficiale) a fost realizat după adoptarea Legii privind denoninarea monedei naţionale din 14 iulie 200433.
Conform acestei legi începând cu 1 iulie 2005 moneda naţională pierde patru
zerouri, 10.000 lei vechi fiind preschimbaţi într-un leu nou, preţurile,
tarifele, veniturile, creanţele ş.a. fiind recalculate după acest sistem. Codul
internaţional al leului este modificat din ROL
în RON. Noile monede şi bancnote sunt
puse în circulaţie de către Banca Naţională a României odată cu intrarea în
vigoare a acestei legi. Vechile monede şi bancnote circulă în paralel cu noile
însemne monetare până la data de 31 decembrie 2006,
când îşi pierd puterea circulatorie, iar perioada de preschimbare este de trei
ani, până la 31 decembrie 2009, pentru ca după această dată preschimbarea să se
poată face, pe termen nelimitat, fără taxe şi comisioane, la Banca Naţională a
României. Pentru a nu se crea confuzii
preţurile şi tarifele sunt afişate, între 1 martie 2005 și 30 iunie
2006, atât în monedă nouă cât şi în monedă veche.
Noile monede respectă corelaţia dintre valoarea
nominală şi dimensiuni. A fost realizată o diferenţiere clară între monede,
atât prin dimensiuni cât şi prin culori. Dimensiunile sunt apropiate cu ale
monedelor euro însă nu sunt identice deoarece s-a dorit evitarea utilizării lor
la automatele folosite în zona euro. Elementele de siguranţă sunt date de
compoziţia aliajelor şi de modul de realizare a cantului. Prin aliajele
folosite au o rezistenţă mare la uzură. Prin desenele folosite s-a dorit
realizarea unei emisiuni monetare unitare.
1 ban 2005
Metal: oţel placat cu
alamă. Muchie netedă. Feţe amplasate medalistic. Diametru: 16,75 mm. Grosimea:
1,6 mm. Greutate: 2,4 g. Monetăria: Bucureşti. Data emisiunii: 1
iulie 200534.
Avers: Deasupra
titulatura statului: ROMANIA, iar
dedesubt milesimul 2005. În partea
centrală stema României. În stânga şi în dreapta, câte patru stele cu patru
raze.
Revers: Valoarea nominală
1 BAN. Denumirea monedei este
poziţionată central şi este încadrată de două linii orizontale.
Monede de 1 ban având
aceleaşi caracteristici, dar cu milesimul diferit, s-au mai bătut între anii
2006-2008 şi 2010-2021.
Moneda de 1 ban este
echivalentul monedei de 100 lei vechi. Din cauza valorii
foarte mici această monedă divizionară are o circulaţie restrânsă deoarece este
foarte rar folosită de populaţie. Practic, este primită ca rest de la marile
magazine însă pentru plăţile curente sau cumpărarea unor produse sunt folosite
monedele cu valoare nominală mai mare.
5 bani 2005
Metal: oţel placat cu cupru. Muchie cu 102 dinţi. Feţe
amplasate medalistic. Diametru: 18,25 mm. Grosimea 1,6 mm. Greutate: 2,78 g. Monetăria: Bucureşti.
Data emisiunii: 1 iulie
200535.
Avers: Deasupra
titulatura statului: ROMANIA, iar
dedesubt milesimul 2005. În partea
centrală stema României. În stânga şi în dreapta, câte patru stele cu patru
raze.
Revers: Valoarea nominală
5 BANI. Denumirea monedei este
poziţionată central şi este încadrată de două linii orizontale.
Monede de 5 bani având
aceleaşi caracteristici, dar cu milesimul diferit, s-au bătut şi între anii
2006-2021.
10 bani 2005
Metal: oţel placat cu
nichel. Muchie cu trei grupuri a câte 20 de zimţi. Feţe amplasate medalistic.
Diametru: 20,5 mm. Grosimea 1,8 mm. Greutate:
4 g. Monetăria: Bucureşti. Data emisiunii: 1 iulie 200536.
Avers: Deasupra
titulatura statului: ROMANIA, iar
dedesubt milesimul 2005. În partea
centrală stema României. În stânga şi în dreapta, câte patru stele cu patru
raze.
Revers: Pe două rânduri,
valoarea nominală, 10 BANI. Denumirea
monedei este încadrată de două linii orizontale.
Monede de 10 bani având
aceleaşi caracteristici, dar cu milesimul diferit, s-au bătut şi între anii 2006-2021.
50 bani 2005
Metal - alamă: cupru 800 ‰, zinc 150‰, nichel 50‰.
Muchie netedă cu inscripţia ROMANIA 
ROMANIA .
Feţe amplasate medalistic. Diametru: 23,75 mm. Grosimea 1,9 mm. Greutate:
6,1 g. Monetăria: Bucureşti. Data emisiunii: 1 iulie 200537.
ROMANIA .
Feţe amplasate medalistic. Diametru: 23,75 mm. Grosimea 1,9 mm. Greutate:
6,1 g. Monetăria: Bucureşti. Data emisiunii: 1 iulie 200537.Avers: Deasupra titulatura statului: ROMANIA, iar dedesubt milesimul 2005. În partea centrală stema
României. În stânga şi în dreapta, câte patru stele cu patru raze.
Revers: Pe două rânduri, valoarea nominală, 50 BANI. Denumirea monedei este
încadrată de două linii orizontale.
Monede de 50 de bani având aceleaşi caracteristici,
dar cu milesimul diferit, s-au mai bătut în anul 2006 şi între anii 2008, 2009
și 2012-2021.
Materialele de prezentare ale Băncii Naţionale a
României, instituţia care a mediatizat apariţia acestor piese, nu precizează gravorul acestor monede şi nici
tirajul acestor emisiuni.
Prin simplitatea lor monedele emise în anul 2005 şi în anii următori seamănă cu moneda de 50
bani 1947 sau cu cele de 1 ban, 3 bani, 5 bani 1952. Această simplitate extremă
face ca aceste monede să fie considerate de numismaţi ca fiind cele mai anoste
piese ce au circulat în spaţiul românesc după înfiinţarea sistemului monetar
naţional în 1867.
După 2005 continuă procesul de creştere economică până
în 2008 când criza economică mondială începe să-şi facă simţită prezenţa şi în
România. Criza economică ce afectează România începând cu anul 2009 determină
scăderea drastică a ritmului de creştere, fapt
ce duce la diminuarea semnificativă a resurselor statului care este nevoit,
pentru acoperirea cheltuielilor, să facă împrumuturi externe consistente, să
majoreze TVA-ul şi să reducă cu 25% salariile bugetarilor. În plan politic, în
urma alegerilor din 2008 puterea politică este preluată de o alianţă formată
din Partidul Social Democrat şi Partidul Democrat Liberal, pentru ca după un an PDL să-şi asume singur
guvernarea până în aprilie 2012 când, în urma unei moţiuni de cenzură, puterea
va fi preluată de o nouă coaliţie formată de această dată din Partidul Social
Democrat şi Partidul Național Liberal. În această perioadă cel mai important
succes al României a fost integrarea în
Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007.
Începând cu anul 2010 Banca Naţională a României a pus
în circulaţie monede uzuale de 50 de bani cu caracter comemorativ, dedicate
unor evenimente sau personalităţi. Tirajul acestor emisiuni variază între
1.000.000 și 5.000.000 de exemplare. Astfel de monede au fost bătute și în scop
numismatic. Ele au aceleaşi caracteristici, însă sunt de calitate proof (prin
manipularea manuală a monedelor se realizează un contrast mat/lucios între fond
şi elementele în relief). Aceste monede sunt păstrate, pentru protecţie, în
capsule și au putere circulatorie pe teritoriul României.
50
bani 2010 – calitate proof
Metal - alamă: cupru 800 ‰, zinc 150‰, nichel 50‰.
Muchie netedă cu inscripţia ROMANIA ROMANIA .
Diametru: 23,75 mm. Grosimea 1,9 mm. Greutate:
6,1 g. Monetăria: Bucureşti. Data emisiunii: 25 octombrie 2010. Tiraj: 1.000.000 de exemplare.
Pentru colecţionari au fost bătute 5000 de exemplare, cu aceleaşi
caracteristici, de calitate proof 38.
ROMANIA .
Diametru: 23,75 mm. Grosimea 1,9 mm. Greutate:
6,1 g. Monetăria: Bucureşti. Data emisiunii: 25 octombrie 2010. Tiraj: 1.000.000 de exemplare.
Pentru colecţionari au fost bătute 5000 de exemplare, cu aceleaşi
caracteristici, de calitate proof 38.Avers: Deasupra milesimul 2010, iar dedesubt titulatura statului, ROMANIA. În partea centrală, în stânga, pe două rânduri, valoarea
nominală 50 BANI, iar în dreapta
stema României. Toate aceste elemente sunt prezentate pe un fundal cu linii orizontale
întrerupte unde este reluată, cu dimensiuni mari, valoarea nominală a monedei „50”.
Revers: În stânga, pe un fundal de şapte linii
verticale, în arc de cerc, numele aviatorului AUREL VLAICU şi anul primului zbor cu un aparat de construcţie
proprie, 1910. În partea dreaptă
portretul lui Aurel Vlaicu, iar dedesubt imaginea aeroplanului Vlaicu I şi anii
între care a trăit aviatorul: 1882-1913.
Această monedă comemorativă uzuală (prima după moneda
de 500 de lei 1999 bătută cu ocazia eclipsei) a fost dedicată aniversării a 100
de ani de la primul zbor efectuat de Aurel Vlaicu cu un aeroplan de construcţie
proprie.
Monedele comemorative uzuale de 50 de bani emise în
perioada 2010-2021 au o concepţie grafică deosebită faţă de celelalte monede cu
aceeaşi valoare nominală aflate în circulaţie. Ele au aceleaşi caracteristici
tehnice cu monedele bătute începând cu anul 2005 şi circulă în paralel cu acestea.
Aceste monede au fost primite cu interes de colecţionari deoarece reprezintă o
schimbare importantă în peisajul monetar autohton, noua abordare fiind total
diferită faţă de monotonia şi conservatorismul impus de grafica monedelor
aflate în circulaţie.
După anul 2005 continuă baterea unor emisiuni
jubiliare în scop numismatic, diversitatea acestora fiind din ce în ce mai
mare. În acelaşi timp, continuă realizarea seturilor de monede aflate în
circulaţie, de calitate proof, ce au alături câte o medalie de argint ce
marchează un eveniment important din anul respectiv.
Set
de monetărie-2005
În partea stângă sunt prezentate monedele de: 1 leu,
100 de lei, 500 de lei, 1000 de lei, 5000 de lei, ce au milesimul 2005, în
partea dreaptă se află monedele ce au fost puse în circulaţie odată cu
denominarea leului: 1 ban 2005, 5 bani 2005, 10 bani 2005, 50 de bani 2005, iar
în partea centrală este prezentă o medalie de argint dedicată Universităţii de
Medicină şi Farmacie din Bucureşti şi
întemeietorului acestei instituţii, Carol Davila.
Emisiunile monetare şi variantele lor emise în
perioada 1990-2013 au fost relativ numeroase. Până în anul 2005 au fost bătute
monede de 1 leu (1992, 1993, 1994, 1995, 1996), 5 lei (1992, 1993, 1994, 1995,
1996), 10 lei (1990,1991, 1992, 1993, 1994, 1995), 20 de lei (1991, 1992, 1993,
1994, 1995, 1996), 50 de lei (1991, 1992, 1993, 1994, 1995, 1996), 100 de lei
(1991, 1992, 1993, 1994, 1995, 1996), 500 de lei (1999 în două variante, 2000),
1000 de lei (2000, 2001, 2002, 2003, 2004) şi 5000 de lei (2001, 2002, 2003,
2004). După denominarea din anul 2005 vor fi bătute monede cu valoarea nominală
de 1 ban (2005, 2006, 2007, 2008, 2010, 2011, 2012, 2013, 2014, 2015, 2016, 2017,
2018, 2019, 2020), 5 bani (2005, 2006, 2007, 2008, 2009, 2010, 2011, 2012, 2013,
2014, 2015, 2016, 2017, 2018, 2019, 2020, 2021), 10 bani (2005, 2006, 2007,
2008, 2009, 2010, 2011, 2012, 2013, 2014, 2015, 2016, 2017, 2018, 2019, 2020,
2021) şi 50 de bani (2005, 2006, 2008, 2009,
2010, 2011, 2012, 2013, 2014, 2015, 2016,2017, 2018, 2019, 2020, 2021).
Note :
1.Costin C. Kiriţescu, Sistemul bănesc al leului şi precursorii lui,
vol III, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1997, p. 330.
2.Ibidem,
p. 333.
3.Ibidem,
p. 349.
4.
http://www.legex.ro/Legea-34-1991-1951.aspx
5.http://www.okazii.ro/numismatica-monede-moderne-romania/lot-monede-romania-1990-1996-a45633612
6.http://www.colectzii.ro/licitatii/27658/moneda-europa-romania-10-lei-1990-km-108-cv-3-00-usd
7.Erwin Schäffer, Bogdan Stambuliu, România proiecte, probe monetare şi catalogul monedelor emise, vol
I, Galeria numismatică, Bucureşti, 2009,
p. 203.
8.
http://romaniancoins.org/ro10lei1990.html
9.
http://www.allnumis.ro/moneda/romania/20-lei-1991-228
10.http://romaniancoins.org/ro20lei1991.html
11.http://civ-coins-collection.blogspot.ro/2012/03/romania-50-lei-1991.html
12.http://romaniancoins.org/ro50lei1991.html
13.http://monede.stfp.net/Monede/Liste/RO.html
14.http://romaniancoins.org/ro100lei1991.html
15.http://www.romania-numismatica.eu/Monede-Romania-1989-prezent-Republica-Romania.html
16.http://www.okazii.ro/numismatica-monede-moderne-romania/monede-1-leu-5-lei-10-lei-20-lei-1992-50-lei-1995-a45174438
17.http://romaniancoins.org/ro5lei1992.html
18.http://numismatica.finantare.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=97&Itemid=129
19.http://romaniancoins.org/ro1leu1993.html
20.http://www.catawiki.com/catalog/coins/countries/romania/1913909-roemenie-10-lei-1993
21.http://romaniancoins.org/ro10lei1993.html
22.http://www.consultingreview.ro/articole/conexiuni-si-influente-in-manifestarea-procesului-inflationist-din-romania.html
23.Costin
C. Kiriţescu, op. cit., p. 346.
24.http://www.scritube.com/economie/Inflatia-in-perioada-in-Romani33189.php
25.http://www.consultingreview.ro/articole/conexiuni-si-influente-in-manifestarea-procesului-inflationist-din-romania.html
26.http://www.gcoins.net/en/catalog/view/36862#.UBK7hHpCCe0
27.http://forum.softpedia.com/lofiversion/index.php/t57857.html
28.http://www.allnumis.ro/moneda/romania/500-lei-1999-eclipsa-solara-316
29.http://numismatica.finantare.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=97&Itemid=129
30.http://en.numista.com/catalogue/pieces2751.html
31.http://www.allnumis.ro/moneda/romania/10-lei-1995-fao-4399
32. http://www.bnro.ro/Numismatica-726.aspx?arch=1
33.
http://www.cdep.ro/proiecte/2004/300/80/1/leg_pl381_04.pdf
34.http://www.bnro.ro/Monede-si-bancnote-in-circulatie-724.aspx
35.
http://en.numista.com/catalogue/pieces2671.html
36.http://www.coins.ro/comemorative/2005/set-monetarie-2005-trecerea-la-leul-nou.php
37.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Leu_rom%C3%A2nesc
38.http://www.agenda.ro/o-moneda-de-50-de-bani-aflata-in-circulatie-da-batai-de-cap-romanilor/199265
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu