Al VIII-lea Simpozion de Numismatică Bârlad 1991

 Materiale din arhiva Florian Pricop.

Expoziție aniversară Alexandru Ioan Cuza - 201 ani de la naștere

MONEDELE DIN CUPRU-NICHEL REALIZATE ÎN TIMPUL DOMNIEI REGELUI CAROL I

 

MONEDELE DIN CUPRU-NICHEL REALIZATE ÎN TIMPUL DOMNIEI REGELUI CAROL I

 

                                  PROF. MARIAN BOLUM-BÂRLAD

 

Anul 1900 a fost un an bogat în emisiuni monetare. Monedele de 1 ban, 2 bani de aramă și cele de 1 leu, 2 lei de argint păstrează aceleași caracteristici ca și emisiunile ante­rioare (pe avers efigia regelui Carol I, iar pe revers, stema României). Emisiunea de argint de 50 bani păstrează pe avers efigia regelui, însă pe revers, prezintă tema folosită la monedele de 1 leu 1870 sau la monedele de 50 bani bătute, începând cu anul 1884 (între două ghirlande valoarea nomi­nală și milesimul). În același timp, apare o emisiune mone­tară cu valoarea nominală de 20 bani, iar piesele de 10 și 5 bani au o nouă grafică¹.

     Fabricarea monedelor de 5 bani, 10 bani și 20 de bani a fost reglementată prin Legea pentru baterea de monede divi­zionare din nichel și rebaterea monedelor de argint din 5/18 aprilie 1900, Legea pentru înlocuirea monedei de bronz prin monede de nichel din 8/21 aprilie 1905 și Legea pentru re­tragerea din circulație a monedelor de nichel de 5,10 și 20 bani bătute în virtutea legii sancționată cu decretul nr.1426 din 21 martie 1900, autorizarea barerii de monedă de nichel găurită în valoare de 20, 10 și 5 bani, demonetizarea unei candități de monedă de aramă de 2 bani și 1 ban 1900 din 24 februarie /9 martie 1906 ². Chiar dacă în aceste legi se precizează că monedele sunt fabricate din nichel ponderea principală in cadrul aliajului folosit o are cuprul.

 

                                                          5 bani 1900

Metal: cupru 750 ‰, nichel 250 ‰. Muchie netedă. Di­ametru: 19 mm. Greutate: 3 g. Monetăria: Bruxelles. Tiraj: 20.000.000 de exemplare ³.

Avers: în plan central coroana regală și milesimul 1900. Cunună împletită din ramuri de laur şi de stejar. Cerc perlat exterior.

 Revers: deasupra /ROMANIA/, în centru valoarea no­minală /5/, iar dedesubt între două puncte /BANI/. Cerc perlat exterior.

Această piesă are o variantă la care globul și crucea de deasupra coroanei sunt înclinate spre dreapta.        

                                                         10 bani 1900

Metal: cupru 750 ‰, nichel 250 ‰. Muchie netedă. Di­ametru: 22 mm. Greutate: 4,5 g. Monetăria: Bruxelles. Tiraj: 15.000.000 de exemplare ⁵.

Avers: în plan central coroana regală și milesimul 1900. Cunună împletită din ramuri de laur şi de stejar. Cerc perlat exterior.

  Revers: deasupra /ROMANIA/, în centru valoarea nomi­nală /10/, iar dedesubt între două puncte /BANI/. Cerc perlat exterior.        

                                                           20 bani 1900

Metal: cupru 750 ‰, nichel 250 ‰. Muchie netedă. Di­ametru: 25 mm. Greutate: 7 g. Monetăria: Bruxelles. Tiraj: 2.500.000 exemplare ⁶.

Avers: în plan central coroana regală și milesimul 1900. Cunună împletită din ramuri de laur şi de stejar. Cerc perlat exterior.

     Revers: deasupra / ROMANIA/, în centru, valoarea no­minală /20/, iar dedesubt între două puncte /BANI/. Cerc perlat exterior.

La această piesă există două variante, diferența dintre ele fiind dată de ornamentația diferită de pe cercul coroanei⁷.

     Emisiunea monedelor divizionare de cupru-nichel este reluată în anii 1905 și 1906. Pentru a se evita confundarea lor cu monedele de argint aceste monede prezintă o perforare în partea centrală. În același timp putem constata că moda unor astfel de piese a ajuns destul de repede și la noi, în con­dițiile în care primele monede perforate de cupru-nichel din Europa au fost bătute în Belgia, în anul 1901.

     Monedele de 5 bani, 10 bani și 20 de bani bătute în anul 1905 au fost realizate la monetăria din Bruxelles, în timp ce piesele cu valori similare din 1906 au fost realizate la aceeași monetărie cât și la monetăria din Hamburg (pe aceste piese este imprimată sigla monetăriei, litera / J/).

 

           

                                                          20 bani 1905

Metal: cupru 750 ‰, nichel 250 ‰. Muchie netedă. Di­ametru: 25 mm. Greutate: 6 g. Monetăria: Bruxelles. Gravor: A. Scharff. Gravor Tiraj: 2.500.000 de exemplare. Perforare centrală ⁸.

Avers: deasupra coroana regală, iar dedesubt eșarfă cu inscripția /ROMANIA/. Cerc perlat exterior.

     Revers: Deasupra valoarea nominală /20 BANI/, două semne pentagonale, iar dedesubt milesimul 1905. Cerc perlat exterior.

Piesele cu aceeași valoare nominală realizate în anul 1906 au aceleași caracteristici, cu excepția variantei realizată la monetăria Hamburg, care prezintă pe avers, sub eșarfă, sigla /J/.

        

                                                        10 bani 1905

Metal: cupru 750 ‰, nichel 250 ‰. Muchie netedă. Di­ametru: 22 mm. Greutate: 4 g. Monetăria: Bruxelles. Gravor: A. Scharff. Tiraj: 10.820.000 de exemplare. Perforare centrală⁹.

     Avers: deasupra, coroana regală, iar dedesubt eșarfă cu inscripția /ROMANIA/. Cerc perlat exterior.

Revers: deasupra valoarea nominală /10 BANI/, două semne pentagonale, iar dedesubt milesimul 1905. Cerc perlat exterior.

Piesele cu aceeași valoare nominală realizate în anul 1906 au aceleași caracteristici, cu excepția variantei realizată la monetăria Hamburg, care prezintă pe avers, sub eșarfă, sigla /J/.

       

                                                             5 bani 1906

Metal: cupru 750 ‰, nichel 250 ‰. Muchie netedă. Di­ametru: 19 mm. Greutate: 2,5 g. Monetăria: Hamburg. Gra­vor: A. Scharff. Tiraj: 17.000.000 de exemplare. Perforare cen­trală ¹⁰.

Avers: deasupra coroana regală, iar dedesubt eșarfă cu inscripția /ROMANIA/. Cerc perlat exterior.

     Revers: deasupra valoarea nominală /5 BANI/, două semne pentagonale, iar dedesubt milesimul 1906. Cerc perlat exterior.

Monedele cu aceeași valoare nominală realizate la mo­netăria Bruxelles, atât cele din anul 1905 cât și cele din anul 1906 au aceleași caracteristici, însă nu prezintă pe avers, sub eșarfă, sigla /J/(semnul distinctiv al monetăriei din Hamburg).

     Piesele de 5 bani, 10 bani și 20 bani din anul 1900 folo­sesc metale noi și o nouă grafică, un nou model care le indi­vidualizează printre monedele din timpul regelui Carol I, la fel ca și monedele cu valori similare fabricate în anii 1905-1906.

 

Note:

 

1.      Ioan Dogaru, Catalogul monedelor şi bancnotelor româ­neşti emise în perioada 1853-1977, Bucureşti, 1978, p. 20.

2.      Aurică Smaranda, Lista cronologică a legiuirilor cu privire la emisiunile monetare în România în Buletinul Societăţii Numismatice Române, anii LXX-LXXIV (1976-1980), nr.124-128, Bucureşti, 1981, p. 413.

3.      http://transylvanian-numismatics.com/portal/modules/AMS/ article.php?storyid=52

4.      Erwin Schäffer, Bogdan Stambuliu, România proiecte, probe monetare, și catalogul monedelor emise, vol. I, Gale­ria numismatică, București, 2009, p. 237.

5.      http://transylvanian-numismatics.com/portal/modules/ AMS/article.php?storyid=52

6.      George Buzdugan, Octavian Luchian, Constantin Oprescu, Monede şi bancnote româneşti, Editura Sport Turism, Bu­cureşti, 1977, p. 260.

7.      Erwin Schäffer, Bogdan Stambuliu, op.cit., p. 238.

8.      http://www.allnumis.ro/moneda/romania/20-bani-1905-806

9.      http://romaniancoins.org/ro10bani1905.html

10.  Octavian Iliescu, Paul Radovici, Monetele României, Edi­tura Enciclopedică, Bucureşti, 2004, p. 41.

Medalia Expoziția Națională de Numismatică Bârlad 1991

 

În anul 1991, în perioada 31 mai - 2 iunie, s-a organizat la Bârlad, prin implicarea membrilor secției, Simpozionul Național de Numismatică, ediția a VIII-a. Tot în perioada 31 mai - 15 iunie are loc și Expoziția Națională de Numismatică, prilej pentru a emite o medalie. Soluția adoptată atunci a fost să se reia medalia din 1990 de la aniversarea secției, cu modificarea înscrisului de pe revers și alegerea unui alt material, în locul tombacului se va folosi aluminiu eloxat.

Medalia are gravată pe cele două fețe moneda de un gros  emisă în perioada domniei lui Ștefan cel Mare, care prezintă pe avers un cap de bour cu o stea cu cinci raze între coarne, încadrat de o rozetă și o semilună. În exteriorul cercului perlat, care încadrează capul de bour, este scris MONETAMOLDAVIE. Reversul monedei prezintă în interiorul cercului perlat un scut despicat vertical ce conține o cruce de Malta, o rozeta și trei grinzi, iar in exterior este scris STEFANVSVOIEVODA. Această monedă este un gros de tipul I a și este din argint.

Aversul medaliei este completat cu înscrisul circular SOCIETATEA NUMISMATICA ROMANA și SECTIA BIRLAD, desparțite printr-un  cap de bour flancat de o rozetă si de o semilună. La revers este gravat circular EXPOZITIA NATIONALA DE NUMISMATICA • 1991•.

Gravorul medaliei este Vasile Gabor, care nu se semneaza. Această medalie are diametrul de 50 mm.

În cartea „Documente bârladene fixate în metal”, Nicolae Mitulescu precizează  că au fost realizate 150 de medalii eloxate în trei variante de culoare, galben, alb și maro, câte 50 din fiecare culoare.

Costel Oportov