Monedele regelui Ferdinand

 

MONEDELE REGELUI FERDINAND

 

                                              PROF. MARIAN BOLUM-BÂRLAD

 

 În primii ani ce au urmat primului război mondial eco­nomia românească  s-a confruntat cu numeroase probleme datorită distruge­rii întreprinderilor industriale (unele au fost dezmembrate și trimise în țările Triplei Alianțe), a căilor ferate, a podurilor a materialului rulant (consecință, in parte, a operațiunilor mi­litare), a instalațiilor petroliere (unele au fost distruse la soli­citarea aliaților) a dezorganizării agriculturii (scade suprafața cultivată și importăm cereale din America), a comerțului (produsele au fost raționalizate) ș.a. De altfel, daunele cal­culate pentru Vechiul Regat ca urmare a distrugerilor provo­cate de război (fără a avea în vedere cheltuielile de război sau o parte din consecințele ulterioare) se ridicau la suma de 3.099.853.761 franci aur¹.

     Situație era agravată de circulația pe teritoriul României Întregite a mai multor semne monetare: leul emis de Banca Naţională a României, leul de război emis în timpul ocupa­ţiei german prin Banca Generală Română², coroana Băncii Austro-Ungare³, rubla Romanov şi rubla Lwow.

 În aceste condiții Banca Naţională a României trebuie să facă apel la emisiuni masive de bancnote nu numai pentru acoperirea deficitului bugetar ci şi pentru înlocuirea banilor străini rămaşi în circulaţie pe teritoriul României. Aceste aspecte determină cea mai mare inflație de până atunci, ceea ce înseamnă un leu puternic depreciat (convertibilitatea aur a bancnotelor Băncii Naţionale a României este anulată, ceea ce determină dispariția sistemului monometalist aur) și o creștere, în medie, a prețurilor bunurilor de consum, între 1916 și 1922, de 22 de ori⁴.

     Datorită situației economice dificile în timpul domniei regelui Ferdinand (1914-1927) au fost realizate doar patru emisiuni monetare: 25 bani 1921, 50 bani 1921, 1 leu 1924 și 2 lei 1924, fiecare monedă având câte două variante⁵. Pe lângă aceste piese au fost emise, în anii 1928-1929 dar cu milesimul 1922, monedele de aur jubiliare cu valoarea no­minală de 20 lei, 25 lei, 50 lei și 100 lei⁶.

     Fabricarea monedelor de 25 bani, 50 bani, 1 leu și 2 lei a fost reglementată prin Legea pentru autorizarea Ministe­rului Finanțelor de a pune în circulație monede metalice de 50 și 25 bani în valoare de 20.000.000 lei din 30 august 1920 și Legea pentru înlocuirea monedelor de hârtie de 1, 2 și 5 lei cu monedă metalică din 16 iunie 1923⁷.

 

   

                                                       25 bani 1921

 

Metal: aluminiu 1000 ‰. Muchie netedă. Diametru: 19 mm. Greutate: 0,896 g. Monetăria: Huguenin Freres & Co din Le Locle – Elveția. Tiraj: 20.000.000 exemplare. Perfo­rare centrală⁸.

Avers: Deasupra vultur cu aripile deschise și cruce în cioc. Dedesubt, pe două rânduri, ROMANIA și milesimul, 1921.

Revers: În stânga valoarea nominală /25/, iar dedesubt /BANI/. În dreapta coroana regală. În exergă HUGUENIN.

Piesa are două variante, diferența dintre ele fiind dată de diametrul perforației: 4 mm și 4,5 mm⁹.

         

                                                           50 bani 1921

 

Metal: aluminiu 1000 ‰. Muchie netedă. Diametru: 21 mm. Greutate: 1,203 g. Monetăria: Huguenin Freres & Co din Le Locle – Elveția. Tiraj: 30.000.000 exemplare. Perfo­rare centrală¹⁰.

Avers: Deasupra vultur cu aripile deschise și cruce în cioc. Dedesubt, pe două rânduri, ROMANIA și milesimul, 1921.

Revers: În stânga valoarea nominală /50/, iar dedesubt /BANI/. În dreapta coroana regală. În exergă HUGUENIN.

Piesa are două variante, diferența dintre ele fiind dată de diametrul perforației: 4 mm și 4,5 mm¹¹.

                                                               1 leu 1924

 

Metal: cupru 750 ‰, nichel 250 ‰. Muchie zimțată. Di­ametru: 21 mm. Greutate: 3,5 g. Monetăria: Société Française de Monnayage, Paris – atelierul monetar Poissy. Tiraj: 100.007.255 exemplare¹².

Avers: În plan central noua stemă a țării, varianta mijlo­cie. Deasupra ROMANIA, iar dedesubt milesimul , 1924. În stânga și în dreapta câte trei stele, fiecare cu cinci raze. Cerc perlat exterior.

Revers: Deasupra BUN PENTRU, în centru, pe două rânduri, valoarea nominală /1 LEU/, iar dedesubt semnul monetăriei (zig-zag) și ghirlande cu spice de grâu. Cerc perlat exterior.

O variantă a acestei monede a fost bătută la Monetăria Bruxelles într-un tiraj de 100.000.000 exemplare, diferența dintre cele două piese fiind dată de lipsa siglei monetăriei¹³.

      

                                                          2 lei 1924

 

Metal: cupru 750 ‰, nichel 250 ‰. Muchie zimțată. Di­ametru: 25 mm. Greutate: 7 g. Monetăria: Société Française de Monnayage, Paris, atelierul monetar Poissy. Tiraj: 50.008.000 exemplare¹⁴.

Avers: În plan central noua stemă a țării, varianta mijlo­cie. Deasupra ROMANIA, iar dedesubt milesimul, 1924. În stânga și în dreapta câte trei stele, fiecare cu cinci raze. Cerc perlat exterior.

Revers: Deasupra BUN PENTRU, în centru, pe două rânduri, valoarea nominală /2LEI/, iar dedesubt semnul mo­netăriei (zig-zag) și ghirlande cu spice de grâu. Cerc perlat exterior.

O variantă a acestei monede a fost bătută la Monetăria Bruxelles intr-un tiraj de 50.000.000 exemplare, diferența dintre cele două piese fiind dată de lipsa siglei monetăriei¹⁵.

Fabricarea monedelor de aur a fost reglementată prin Legea pentru baterea monedelor de aur de 20, 25, 50, 100 lei din 2 iunie 1927¹⁶. Monedele au fost realizate la Monetă­ria Regală din Londra și au fost gravate de artistul francez Paul Marcel Dammann. Ele au fost emise pentru a sărbători cinci ani de la încoronarea regelui Ferdinand și a reginei Maria, eveniment ce a avut loc la Alba Iulia în 15 octombrie 1922. Pe monedele de 20 şi 100 de lei¹⁷ regele Ferdinand poartă cununa de laur, ceea ce sugerează încheierea victori­oasă a Războiului de Întregire (pe revers este prezentată stema mijlocie a țării), în timp ce piesele de 25 și 50 lei¹⁸ au pe avers bustul regelui încoronat, în uniformă militară cu mantire, iar pe revers bustul încoronat al reginei Maria, cu voal, ceea ce ar putea însemna o recunoaștere a meritelor ce le-a avut regina în realizarea Marii Uniri.

Cu ocazia aniversării a 90 de ani de la realizarea Marii Uniri din 1918, Banca Naţională a României a pus în circu­lație, în scop numismatic, o replică din aur a monedei de 20 lei din 1922 şi o monedă din aur cu valoarea nominală de 500 lei.

        

                                                   20 lei 1922 – replică¹⁹

 

Metal: aur 900 ‰, nichel 250 ‰. Muchie zimțată. Dia­metru: 21 mm. Greutate: 6,452 g. Monetăria: București. Ti­raj: 500 exemplare²⁰.

Avers: Efigia spre stânga a regelui Ferdinand I, purtând pe cap o cunună de lauri. Circular textul FERDINAND I REGELE ROMANILOR, iar dedesubt, milesimul 1922. Sub portret numele gravorului P. M. DAMMANN. La baza gâ­tului, în partea stângă, litera R (de la „replică”).

     Revers: În plan central stema Regatului României, vari­anta mijlocie. Deasupra ROMANIA, iar dedesubt valoarea nominală /20 LEI/.

 

Note:

 

1.      Costin C. Kiriţescu, Sistemul bănesc al leului şi precursorii lui, vol. I, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1997, p. 133.

2.      Marian Bolum, Bancnotele de ocupaţie ale Băncii Gene­rale Române în Elanul, an XII, nr. 95, ianuarie 2010.

3.      Idem, Unificarea monetară din 1920-1921. Coroanele lei în Academia Bârlădeană, an XVIII, nr. 3(44), Trim. III, 2011.

4.      Costin C. Kiriţescu, op.cit., p. 271.

5.      Ioan Dogaru, Catalogul monedelor şi bancnotelor româ­neşti emise în perioada 1853-1977, Bucureşti, 1978, p. 23.

6.      Octavian Iliescu, Paul Radovici, Monetele României, Edi­tura Enciclopedică, Bucureşti, 2004, p. 47.

7.      Aurică Smaranda, Lista cronologică a legiuirilor cu privire la emisiunile monetare în România în Buletinul Societăţii Numismatice Române, anii LXX-LXXIV (1976-1980), nr.124-128, Bucureşti, 1981, p. 413.

8.      http://transylvanian-numismatics.com/portal/modules/AMS/ article.php?storyid=66

9.      Erwin Schäffer, Bogdan Stambuliu, România proiecte, probe monetare, și catalogul monedelor emise, vol. I, Gale­ria numismatică, București, 2009, p. 255.

10.  http://romaniancoins.org/ro50bani1921.html

11.  Erwin Schäffer, Bogdan Stambuliu, op.cit., p. 256.

12.  http://www.allnumis.ro/moneda/romania/1-leu-1924-poissy-95

13.  Erwin Schäffer, Bogdan Stambuliu, op.cit., p. 259.

14.  http://numismatica.finantare.ro/index.php?option=com_con­tent&task=view&id=91&Itemid=123

15.  Erwin Schäffer, Bogdan Stambuliu, op.cit., p. 259-260.

16.  Aurică Smaranda, op.cit., p. 414.

17.  George Buzdugan, Octavian Luchian, Constantin Oprescu, Monede şi bancnote româneşti, Editura Sport Turism, Bu­cureşti, 1977, p. 265-166.

18.  Ibidem.

19.  http://www.coins.ro/comemorative/2008/replica-aur-BNR-20-lei-1922-ferdinand-i.php

20.  http://www.legestart.ro/Circulara-38-2008-lansarea-circui­tul-numismatic-unei-replici-dupa-moneda-20-lei-1922-unei-monede-dedicate-aniversarii-90-ani-Marea-Unire-1-Decembrie-1918-(MzIwNjU1).html

 

Medalia Ioan Vodă cel Viteaz - 10 ani de la înființarea Secției Bârlad a S.N.R

              În anul 1995, împlinindu-se 10 ani de la înființarea Secției Bârlad a S.N.R, s-a luat hotărârea de a se emite o medalie aniversară.

            Pe avers este gravat bustul lui Ioan Vodă cel Viteaz, surprins într-un moment ce pare desprins dintr-o mișcare în care scoate sabia din teacă. În exergă, în partea dreaptă, este scris IOAN VODĂ CEL VITEAZ, denumit astfel de istorici datorită calităților militare, iar în stânga sunt trecuți anii de domnie 1572-1574.

            Reversul medaliei prezintă în plan central moneda (accea) emisă de Ioan Vodă cel Viteaz, care este considerată prima monedă cu înscrisul în limba română. Pe aversul monedei avem efigia domnitorului și legenda OTEŢ·MOLDOVEI·(părintele Moldovei), iar pe revers stema Moldovei și legenda AKCE·G(ospod)HEREGIE·MOLDOVEI. Circular, în partea de sus a medaliei este gravat SOCIETATEA NUMISMATICA ROMANA și în partea de jos SECTIA BARLAD. Deasupra reprezentării monedei s-a inscripționat liniar, pe doua rânduri 10/ ANI DE ACTIVITATE, iar sub monedă 1985-1995.

            Medalia, cu un diametru de 60 mm, afost gravată de Vasile Gabor, care se semnează jos, în partea dreaptă a bustului. S-au bătut 100 de exemplare din tombac.

 Costel Oportov

Ultimele emisiuni monetare cu efigia regelui Carol I

 

ULTIMELE EMISIUNI MONETARE CU EFIGIA REGELUI CAROL I

 

                                              PROF. MARIAN BOLUM-BÂRLAD

 

 În anul 1909 se decide baterea unor noi monede astfel că în anii 1910, 1911, 1912 și 1914 sunt realizate ultimele monede cu efigia regelui Carol I.

     Monedele au valori nominale de 50 bani, 1 leu și 2 lei¹. Ele au fost bătute la Bruxelles și Hamburg, diferența dintre piesele realizate la cele două monetării fiind dată de felul cum a fost realizată muchia zimțată (dreaptă la margini la monetăria Bruxelles și rotunjită la margini la monetăria Hamburg² și de numărul de zimți de pe muchie.

 În anii 1910 și 1914 monedele de 50 bani, 1 leu și 2 lei au fost bătute la cele două monetării menționate, pentru ca în 1911, aceste monede să fie realizate la monetăria Hamburg, iar în 1912, la monetăria Bruxelles³.

     Argintul folosit provine în special de la monedele uzate și retrase din circulaţie. Cu această ocazie au fost topite mo­nede în valoare totală de 28.280.000 lei majoritatea, circa 5 milioane de piese, fiind monede de 5 lei ⁴.

 

         

                                                           50 bani 1914

 

Metal: argint 835 ‰, cupru 165 ‰. Muchie cu zimți, dreaptă la margini. Diametru: 18 mm. Greutate: 2,5 g. Gra­vor: Tasset. Monetăria Bruxelles. Tiraj total: 1.600.000 exemplare⁵.

Avers: CAROL I REGE AL ROMANIEI, efigia dom­nului spre stânga. Cerc perlat exterior. Pe cerc numele gra­vorului.

Revers: În partea de sus coroana regală, în zona centrală, ramura de măslin, iar în partea de jos milesimul 1914. În părți ROMANIA și valoarea nominală 50 BANI. Cerc perlat exterior.

Monedele bătute la monetăria Bruxelles au pe muchie 101 zimți, iar cele bătute la monetăria Hamburg au 120 zimți⁶.

       

                                                            1 leu 1914

 

Metal: argint 835 ‰, cupru 165 ‰. Muchie zimţi, ro­tunjită la margini. Diametru: 23 mm. Greutate: 5 g. Gravor: Tasset / Bassarab. Monetăria Hamburg. Tiraj total: 4.282.935 exemplare ⁷.

Avers: CAROL I REGE AL ROMANIEI, efigia dom­nului spre stânga. Cerc perlat exterior. Pe cerc numele gravo­rului, TASSET.

Revers: În zona centrală, ţărancă torcând, cu fusul în mâna dreaptă, cu furca de tors şi secera în brâu, mergând spre dreapta într-un lan de grâu. În stânga sus ROMANIA, iar jos, de-a lungul circumferinţei, numele gravorului BASSARAB. În dreapta sus, pe două rânduri, valoarea nominală 1 LEU, iar jos, milesimul 1914. Cerc perlat exterior.

Monedele bătute la monetăria Bruxelles au pe muchie 106 zimți, iar cele bătute la monetăria Hamburg au 102 zimți⁸.

     

                                                              2 lei 1914

 

Metal: argint 835 ‰, cupru 165 ‰. Muchie cu zimți, dreaptă la margini. Diametru: 27 mm. Greutate: 10 g. Gra­vor: Tasset/ Bassarab. Monetăria Bruxelles. Tiraj total: 2.452.000 exemplare⁹.

Avers: CAROL I REGE AL ROMANIEI, efigia dom­nului spre stânga. Cerc perlat exterior. Pe cerc numele gravo­rului, TASSET.

Revers: În zona centrală ţărancă torcând, cu fusul în mâna dreaptă, cu furca de tors şi secera în brâu, mergând spre dreapta într-un lan de grâu. În stânga sus ROMANIA iar jos, de-a lungul circumferinţei, numele gravorului BASSARAB. În dreapta sus, pe două rânduri, valoarea nominală 1 LEU, iar jos milesimul 1914. Cerc perlat exterior.

Monedele bătute la monetăria Bruxelles au pe muchie 124 zimți, iar cele bătute la monetăria Hamburg au 120 zimți¹⁰.

 După unii specialiști o parte din monedele de 1 leu și 2 lei emise de monetăria Hamburg cu anul 1914 au fost bătute în anul 1915, păstrându-se neschimbat milesimul¹¹.

 Monedele emise între anii 1910-1914 au o nouă grafică, atenția deosebită acordată detaliilor făcând ca aceste piese să fie foarte frumoase. În același timp putem constata că tema folosită la monedele de 1 leu și 2 lei este asemănătoare cu tema monedelor de 50 centime, 1 franc și 2 franci francezi¹² prezentată pe reversul acestor monede: personaj feminin în costum popular cu picioarele goale, linia orizontului şi ma­niera de a prezenta numele gravorului în corpul piesei. Tema prezentată pe aversul acestor monede franceze, ramura de măslin, o întâlnim la piesa de 50 bani bătută în această peri­oadă. Aceste aspecte nu pot fi considerate surprinzătoare în condițiile în care aveam relații deosebite cu Franța. Mai mult, monedele prezentate aveau in epocă diametrul, titlul şi greutatea identică. Aceste teme au fost folosite la monedele franceze de la sfârșitul secolului al XIX-lea, până la sfârșitul primului război mondial, pentru ca ulterior să fie reluate din 1960 și folosite până la introducerea monedei euro¹³. De altfel, cuvântul franc a fost timp îndelungat un sinonim al cuvântului leu, sau în sens mai larg al noțiunii de bani, deoa­rece cele două monede au avut multă vreme cotații egale.

 Emisiunile monetare și variantele lor emise în timpul domniei regelui Carol I au fost relativ numeroase. Au fost bătute monede de 1 ban (1867, 1883, 1888, 1900) și 2 bani de bronz (1867, 1879, 1880, 1881, 1882, 1900), de 5 bani (1867, 1882, 1883, 1884, 1885, 1900, 1905, 1906), 10 bani (1867, 1900, 1905, 1906) și 20 bani (1905, 1906) de bronz sau cupru-nichel, de 50 bani, 1 leu, 2 lei și 5 lei de argint cât și de 12,5 lei, 20 lei, 25 lei, 50 lei și 100 lei de aur ¹⁴. Meta­lul cel mai folosit a fost argintul. Primele monede de argint de 1 leu au fost realizate în 1870, emisiunile continuând în anii 1873, 1874, 1875 și 1876, sub forma pieselor de 50 bani, 1 leu, 2 lei. După obținerea independenței, au fost relu­ate emisiunile de 50 bani (1881, 1884, 1885, 1894, 1900, 1901), 1 leu (1881, 1884, 1885, 1894, 1900, 1901, 1906, 1910, 1911, 1912, 1914), 2 lei (1881, 1894, 1900, 1901, 1910, 1911, 1912, 1914) iar din 1880 a fost emisă moneda de 5 lei (1880, 1881, 1882, 1883, 1884, 1885, 1901, 1906) ¹⁵. Primele monede de aur aveau valoarea nominală de 20 lei și au fost bătute, intr-un tiraj limitat, în anul 1868, iar ulterior acest nominal a fost bătut în anii 1870, 1883 și 1890. Cele mai reprezentative monede de aur, cu valori nominale de 12,5 lei, 20 lei, 25 lei, 50 lei și 100 lei, au fost bătute în 1906, cu ocazia aniversării a 40 de ani de la urcarea pe tron a regelui Carol I ¹⁶.

 În aprilie 2009, cu ocazia aniversării a 170 de ani de la nașterea lui Carol I, Banca Naţională a României a pus în circulaţie, în scop numismatic, o monedă din aur dedicată primului rege al României.

     

                                  

                                                         500 lei 2009 ¹⁷

 

Metal: aur 999 ‰. Muchie netedă. Diametru: 35 mm. Greutate: 31,103 g. Monetăria București. Calitate: proof. Tiraj: 250 exemplare. Data emisiunii: 15.04.2009.

Avers: În partea de sus, stema României, central, anul emisiunii - 2009 şi valoarea nominală, 500 LEI. Dedesubt, castelul Peleş într-o ghirlandă de laur, iar în partea de jos, circular, ROMANIA.

Revers: În centru, portretul regelui Carol I şi stema mare a regatului României, în stânga şi în dreapta anii 1839 şi 2009. La exterior, sus, circular, NIHIL SINE DEO iar jos, circular, CAROL I REGE.

 

Note:

 

1.      Ioan Dogaru, Catalogul monedelor şi bancnotelor româ­neşti emise în perioada 1853-1977, Bucureşti, 1978, p. 21-23.

2.      Constantin G. Urziceanu, Monete moderne românești în Buletinul Societăţii Numismatice Române, anii XXIX- XXXVI, 1935-1942, nr. 83-90, p. 164.

3.      George Buzdugan, Octavian Luchian, Constantin Oprescu, Monede şi bancnote româneşti, Editura Sport Turism, Bu­cureşti, 1977, p. 261-262.

4.      http://romaniancoins.org/ro50bani1910.html

5.      Erwin Schäffer, Bogdan Stambuliu, România proiecte, probe monetare, și catalogul monedelor emise, vol. I, Gale­ria numismatică, București, 2009, p. 247.

6.      http://romaniancoins.org/ro50bani1910.html

7.      http://transylvanian-numismatics.com/portal/modules/AMS/ article.php?storyid=57

8.      http://romaniancoins.org/ro1leu1910.html

9.      Erwin Schäffer, Bogdan Stambuliu, op.cit., p. 253.

10.  http://romaniancoins.org/ro2lei1910.html

11.  Octavian Iliescu, Paul Radovici, Monetele României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2004, p. 44.

12.  http://www.allnumis.ro/monede/franta/perioada/a-treia-repu­blica-1871-1940

13.  http://www.allnumis.ro/monede/franta/perioada/euro-1999-2009

14.  Ioan Dogaru, op.cit., p. 16-23.

15.  Ibidem.

16.  Ibidem.

17.  http://www.bnr.ro/EmisiuniDetails.aspx?idd=501&WebPageId=726

 

 

Medalia 125 de ani de la înființarea Școlii Normale “Alexandru Vlahuță” Bârlad

  

            În 1870, la Bârlad, s-a înființat Școala Normală de Învățători “Principele Ferdinand”. De-a lungul timpului aceasta a purtat mai multe denumiri, printre care amintim Școala Normală Bârlad, Liceul Pedagogic “Alexandru Vlahuță” (1970-2011), iar în prezent Liceul Pedagogic “Ioan Popescu”, dupa numele celui care a pus bazele învățământului pedagogic la Bârlad și a fost primul director al școlii.

Cu prilejul împlinirii a 125 de ani de la înființare, Secția Bârlad a S.N.R. a emis o medalie aniversară.

Aversul medaliei îl prezintă pe Alexandru Vlahuță din profil, cu fața orientată spre dreapta, în partea stângă sunt trecuți anii de viață pe două rânduri 1858/1919, iar sub bust este semnătura scriitotului. În exergă este gravat în excizie 125 ANI DE LA INFIINTAREA SCOLII NORMALE “AL. VLAHUTA” BARLAD și în partea de jos 1870-1995.

Pe revers întâlnim bustul pedagogului și omului de cultură Ioan Popescu, cu privirea ușor spre stânga, încadrat de anii între care a trăit, 1830 și 1901. Circular avem legenda IOAN POPESCU DASCAL SI INTEMEIETORUL SCOLII NORMALE DIN BARLAD. În partea inferioară a fost gravat numele emitentului acestei medalii SNR BARLAD.

Medalia este opera a doi gravori, aversul este realizat de Vasile Gabor, a cărui semnătură este deasupra umarului drept al lui Alexandru Vlahuță și reversul de Maximilian Fetița, care se semnează în sub bustul lui Ioan Popescu, în dreapta. Realizată din tombac, cu diametrul de 60 mm, medalia a fost emisă intr-un număr de 100 de bucăți, din care 10 au fost argintate.

Costel Oportov

 

Monedele jubiliare de argint din 1906

MONEDELE JUBILIARE DE ARGINT DIN 1906

 

                                  PROF. MARIAN BOLUM-BÂRLAD

 

 

     Cu ocazia sărbătoririi a 40 de ani de la urcarea pe tron a regelui Carol I (1866-1914), a fost realizat un set de monede cu următoarele valori: 1 leu, 5 lei, 12 1/2 lei, 20 lei, 25 lei, 50 lei şi 100 lei¹.

     Monedele de 1 leu şi 5 lei au fost realizate din argint. O parte din argintul acestor monede provine din piesele uzate şi retrase din circulaţie în perioada anterioară. Aceste mone­de, chiar dacă au fost jubiliare au circulat efectiv, fiind folosite în schimburile comerciale curente.

     Monedele de: 12 1/2 lei, 20 lei, 25 lei, 50 lei şi 100 lei au fost realizate din aur. Aceste monede au fost tezaurizate sau au fost integrate colecţiilor numismatice din epocă.

 Pe monedele de 1, 5, 20 şi 100 lei apar efigiile domnito­rului Carol I din 1866 şi a regelui Carol I, după 40 de ani de domnie².

 

   

                                                            1 leu 1906

 

Diametru: 23 mm. Greutatea: 5 g. Metal: argint 835‰, cupru 165‰. Margine cu zimţi. Cerc perlat exterior. Tiraj: 2.500.000 exemplare. Monetăria Bruxelles³.

Avers: efigia regelui spre stânga, inscripţia CAROL I REGE AL ROMÂNIEI, iar între două stele anii 1866-1914. Sub gât sunt iniţialele gravorului A.M.

Revers: efigia domnului spre stânga, inscripţia CAROL I  DOMNUL ROMÂNIEI, iar între două stele, valoarea no­minală 1 LEU. Sub gât este imprimat numele gravorului, A. MICHAUX.

                                                              5 lei 1906⁴

 

Diametru: 38 mm. Greutatea: 25 g. Metal: argint 900‰, cupru 100‰. Margine cu zimţi. Cerc perlat exterior. Tiraj: 200.000 exemplare. Monetăria Bruxelles.

Avers: efigia regelui spre stânga, inscripţia CAROL I REGE AL ROMANIEI, iar între două stele, anii 1866-1914. Sub gât sunt iniţialele gravorului A.M.

Revers: efigia domnului spre stânga, inscripţia CAROL I DOMNUL ROMANIEI, iar între două stele, valoarea no­minală 5 LEI. Sub gât este imprimat numele gravorului, A. MICHAUX.

     Datorită graficii deosebite şi a scopului pentru care au fost realizate, aceste monede sunt apreciate şi astăzi de co­lecţionari.

 

Note:

 

1.    Octavian Iliescu, Paul Radovici, Monetele României, Edi­tura Enciclopedică, Bucureşti, 2004, p. 41-42.

2.    Mihai Mureşan, Monede comemorative româneşti 1867-1989 în Colecţionarul român, nr. 12, decembrie 2007.

3.    George Buzdugan, Octavian Luchian, Constantin Oprescu, Monede şi bancnote româneşti, Editura Sport Turism, Bucu­reşti, 1977, p. 261.

4.    http://romaniancoins.org/ro5lei1906.html